La doar câteva ore de mers cu mașina de orașul Salonic se află o lume dincolo de această lume, un stat în afara statului, o societate care, în același timp, ignoră și păstrează temeliile lumii sociale — Sfântul Munte Athos.
Dintre toate statele monahale care au existat vreodată în Răsăritul ortodox, Sfântul Munte din Grecia este singurul care a supraviețuit, neatins și neîntrerupt, păstrând o istorie continuă de doisprezece secole.
Adesea, Sfântul Munte este numit un Arcă, și nu întâmplător. Așa cum Arca lui Noe a salvat făpturile lui Dumnezeu de potop, tot astfel Athosul salvează omul, conștiința și sufletul său, oferindu-i posibilitatea de a se apropia de Dumnezeu.
O a doua trăsătură a acestei Arce este faptul că Athosul păstrează tradiții culturale de o valoare înaltă.
Vârful Muntelui Athos. Cum se ajunge acolo?
Drumul spre vârful Muntelui Athos este greu și nesigur. Nu încercați niciodată să faceți această ascensiune singuri. Traseul este, fără îndoială, destinat călătorilor experimentați. Este esențial să verificați prognoza meteo înainte de a porni la drum spre Sfântul Munte. Nu uitați să aveți la dumneavoastră telefon mobil și GPS. Cel mai potrivit traseu pornește de la Mănăstirea Marea Lavră, însă acesta presupune o noapte de cazare fie în mănăstire, fie în schitul Cinstitului Înaintemergător Ioan Botezătorul.
Ascensiunea pe Muntele Athos
Trebuie să țineți cont de echipamentul necesar pentru urcare și pentru înnoptare (în adăpostul Maicii Domnului sau chiar pe vârf). Dacă ați venit cu scopul unic de a urca pe vârful Athosului, traseul trebuie început de la debarcaderul Sfintei Ana sau din Kleftiko. Карулья.jpg)
Atenție: feribotul din Dafni ajunge la debarcader în jurul orei 13:30, iar dumneavoastră trebuie să ajungeți la adăpostul Maicii Domnului înainte de lăsarea întunericului. Traseul urmează partea vestică a muntelui, ceea ce înseamnă că în primele ore ale drumului veți merge cu soarele arzător în spate.
Pentru înnoptare există mici adăposturi la Cruce (cu o fântână, pentru 3-4 persoane) și la Maica Domnului (cu apă de ploaie, pentru 10-12 persoane).
De la Cruce, poteca urcă prin păduri dese de castani, care lasă locul molidului, iar mai sus, pinului. Treptat, copacii dispar, și se ajunge la capela din adăpostul Maicii Domnului (la altitudinea de 1500 m). Aici este bine să rămâneți peste noapte pentru a vă adapta la condițiile climatice și la temperatura de pe vârf. La adăpost se poate ajunge și cu măgarii, plecând din Sfânta Ana sau Kerasia. De acolo, drumul continuă doar pe jos. În timpul construcției bisericii de pe vârf (în anul 1894), a fost amenajată o potecă pietruită, însă astăzi ea este parțial distrusă.
Timpul de urcare până la vârful Muntelui Athos
La adăpostul Maicii Domnului se pot lăsa o parte dintre lucruri, pentru a nu căra o greutate prea mare în spate. Este recomandat să aveți o jachetă impermeabilă, deoarece furtunile pe vârf sunt destul de frecvente. Dacă vă prinde furtuna pe vârf, este indicat să coborâți puțin mai jos și să așteptați până trece. De la adăpostul Maicii Domnului spre vârf, poteca urcă în zig-zag în direcția nord-est. Traseul trece pe partea sudică a muntelui. Pantele de vest și nord-est sunt accesibile doar alpiniștilor. Timpul de parcurs pe traseul Maica Domnului – Vârful este de 2–2,5 ore.
Ce se află pe vârful Muntelui Athos?
La altitudinea de 1500 m se află biserica Maicii Domnului, construită în anul 1665 de patriarhul Dionisie al III-lea. Totuși, și înainte de această dată trebuie să fi existat aici o biserică, deoarece până în anul 1520 a viețuit aici Sfântul Iacov. Biserica a suferit numeroase distrugeri din cauza condițiilor meteorologice și a fost restaurată în 1972, cu sprijinul Mari Lavre.
Prima biserică de pe vârf a fost ridicată de însuși Sfântul Atanasie Athonitul, în anul 965, și a fost închinată Schimbării la Față a Domnului. El a rânduit ca în ea să se realizeze în fiecare an privegheri de toată noaptea.
Această biserică a fost distrusă de furtuni și fulgere, fiind apoi reconstruită de patriarhul Dionisie al III-lea. În timpul patriarhului Ioachim al III-lea (1895), biserica a fost refăcută din nou. În anul 1901, biserica se afla din nou într-o stare precară, tot din cauza fulgerelor. Aspectul actual al edificiului este rezultatul reconstrucției din 1977. Deasupra bisericii, pe vârful muntelui (altitudinea 2033 m), se înalță o cruce mare de fier (1897), cu dimensiunile de 3 x 4 m.
Umbra muntelui Athos se vede pe luciul mării, spre răsărit, având forma unei piramide cu vârful ascuțit. Tradiția spune că, la apusul soarelui, umbra Athosului ajungea până la insula Lemnos.
De pe vârful muntelui se deschide o priveliște impresionantă asupra întregii peninsule a Sfântului Munte. De aici se pot distinge capitala statului monahal, Karyes, schitul Sfântului Andrei și mănăstirea Cutlumuș.
Pe versanții nord-estici se pot vedea:
- Mănăstirea Caracalu;
- Mănăstirea Filoteu;
- Mănăstirea Stavronichita;
- Mănăstirea Pantocrator;
- Schitul Maicii Domnului.
Pe partea sud-vestică se disting:
- Mănăstirea Sfântul Pavel și turnul de la debarcaderul ei;
- Mănăstirea Simonos Petras;
- Mănăstirea Sfântul Pantelimon;
- Mănăstirea Xenofont;
- Debarcaderul mănăstirii Zografu;
- Insula Ammouliani.
De pe vârful Muntelui Athos se pot vedea nu doar obiectivele turistice situate pe peninsulă, ci și alte peninsule din Halkidiki: Kassandra și Sithonia. Uimitor este că se pot zări chiar și locuri foarte îndepărtate, precum:
- Muntele Olimp – la 85 de mile marine
- Insula Lemnos – la 37 de mile marine
- Insula Thasos – la 35 de mile marine
Se spune că această priveliște minunată a inspirat credința că Athosul ar fi chiar muntele din Noul Testament unde satana L-a ispitit pe Hristos:
„Apoi diavolul L-a dus pe un munte foarte înalt şi I-a arătat toate împărăţiile lumii şi slava lor, şi I-a zis Lui: Acestea toate Ţi le voi da Ţie dacă vei cădea înaintea mea şi Te
