Filipeni
1:12 Voiesc însă să știți, fraților, că cele întâmplate mie s‐au întors mai degrabă spre înaintarea evangheliei,
1:13 astfel că legăturile mele s‐au arătat ca fiind în Hristos înⓢ tot pretoriul și tuturor celorlalți
1:14 și că cei mai mulți dintre frați, încrezându‐se în Domnul prin legăturile mele, îndrăznesc mai mult să vorbească fără teamă Cuvântul lui Dumnezeu.
1:15 Unii negreșit propovăduiesc pe Hristos și din pizmă și ceartăⓣ, iar alții și din bună plăcere.
1:16 Aceștia o fac însă din iubire, știind că sunt pusⓤ pentru apărarea evangheliei,
1:17 dar ceilalți vestesc pe Hristos din duh de partidă, nu cu gând curat, socotind să stârnească necaz legăturilor mele.
1:18 Ce dar? Totuși, în orice chip, fie sub cuvânt neadevărat, fie prin adevăr, Hristos este vestit și mă bucur de aceasta și mă voi și bucura.
1:19 Căci știu că aceasta se va sfârși pentru mine spre mântuire, prin cererea voastrăⓥ și prin ajutorul Duhuluiⓦ lui Isus Hristos,
1:20 potrivit așteptării stăruitoareⓧ și nădejdii mele, că nu voi fi dat de rușineⓨ în nimic, dar că ⓩ cu toată îndrăzneala, ca totdeauna, așa și acum Hristos va fi mărit în trupul meu, fie prin viață, fie prin moarte.
1:20 potrivit așteptării stăruitoareⓧ și nădejdii mele, că nu voi fi dat de rușineⓨ în nimic, dar că ⓩ cu toată îndrăzneala, ca totdeauna, așa și acum Hristos va fi mărit în trupul meu, fie prin viață, fie prin moarte.
1:21 Căci pentru mine a trăi este Hristos și a muri câștig.
1:22 Dacă dar a trăi în carne, dacă aceasta va aduce rod din lucrul meu, atunci nu știu ce să aleg.
1:23 Sunt ținutⓐ însă de amândouă: având dorința ca să mă mutⓑ și să fiu cu Hristos, căci este cu mult mai bine,
1:24 totuși a mai rămâne în carne este mai trebuincios pentru voi.
1:25 Și fiind încredințatⓒ de aceasta, știu că voi rămâne și voi rămâne aici cu voi toți pentru înaintarea voastră și bucuria credinței,
1:26 ca pricina voastră de laudăⓓ cu mine să prisosească în Hristos Isus prin venirea mea iarăși la voi.
1:27 Numai purtați‐văⓔ într‐un chip vrednic de evanghelia lui Hristos, ca fie că voi veni și vă voi vedea, fie că nu sunt de față, să aud cele despre voi, căⓕ stați într‐un singur duh, luptându‐vă împreună cuⓖ un sufletⓗ pentru credința evangheliei,
Evanghelia după Luca
4:1 Iar Isus,ⓕ plin de Duhul Sfânt, s‐a întors de la Iordan și a fost dusⓖ de Duhul în pustie,
4:2 fiind ispitit de diavolul patruzeci de zile. Și n‐a mâncat nimicⓗ în acele zile; și când s‐au împlinit ele, a flămânzit.
4:3 Și diavolul i‐a zis: Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, zi pietrei acesteia să se facă pâine.
4:4 Și Isus i‐a răspuns: Este scris:ⓘ Nu numai cu pâine va trăi omul,, ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu.
4:5 Și l‐a dus în sus și i‐a arătat într‐o clipeală de vreme toate împărățiile pământului locuit.
4:6 Și diavolul i‐a zis: Ție îți voi da toată stăpânirea aceasta și slava lor: pentru că mie mi‐a fost datăⓙ și o dau cui voiesc.
4:7 Deci dacă te vei închina înaintea mea, toată va fi a ta.
4:8 Și Isus a răspuns și i‐a zis: Este scris:ⓚ Să te închini Domnului Dumnezeului tău și numai lui să‐i slujești.
4:9 Șiⓛ l‐a dus la Ierusalim și l‐a pus pe aripa Templului și i‐a zis: Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă‐te jos de aici.
4:10 Căci este scris:ⓜ Va porunci îngerilor săi pentru tine ca să te păzească.
4:11 Și: Te vor ridica pe mâinile lor ca nu cumva să‐ți izbești piciorul de o piatră.
4:12 Și Isus a răspuns și i‐a zis: Esteⓝ zis: Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău.
4:13 Și după ce a sfârșit orice ispită, diavolul s‐a depărtat de la elⓞ până la o vreme nimerită.
4:14 Și Isusⓟ s‐a întors înⓠ puterea Duhului în Galileeaⓡ și a ieșit vestea despre el în tot ținutul de primprejur.
4:15 Și el îi învăța în sinagogile lor, fiind slăvit de toți.
4:16 Și a venit la Nazaretⓢ unde fusese crescut; și,ⓣ după obiceiul său, a intrat în sinagogă în ziua Sabatului și s‐a sculat să citească.
4:17 Și i s‐a dat cartea prorocului Isaia și a deschis cartea și a găsit locul unde era scris:
4:18 Duhulⓤ Domnului este peste mine, pentru că m‐a uns ca să propovăduiesc Evanghelia săracilor, m‐a trimis să vestesc iertare celor în robie, și orbilor căpătarea vederii; să dau drumul celor zdrobiți,
4:19 să vestesc anul plăcut al Domnului.
4:20 Și a închis cartea, și a dat‐o îndărăt slujitorului și a șezut jos: și ochii tuturor din sinagogă erau ațintiți la el.
4:21 Și a început să le zică: Astăzi scriptura aceasta s‐a împlinit în urechile voastre.
4:22 Și toți mărturiseau pentru el și seⓥ mirau de cuvintele de har care ieșeau din gura lui. Și ziceau: Oareⓦ nu este acesta fiul lui Iosif?
2 Timotei
3:10 Tu însăⓖ mi‐ai urmat de aproape învățătura, felul vieții, planul, credința, îndelunga răbdare, iubirea, răbdarea,
3:11 prigonirile, suferințele, ce fel mi s‐au făcut înⓗ Antiohia, înⓘ Iconia, înⓙ Listra: ce fel de prigoniri am răbdat, și dinⓚ toate m‐a scăpat Domnul.
3:12 Și toțiⓛ care voiesc să trăiască în cucernicie în Hristos Isus vor fi prigoniți.
3:13 Oamenii răi însăⓜși amăgitori vor înainta spre mai rău ducând în rătăcire și fiind duși în rătăcire.
3:14 Iar tuⓝ rămâi în cele ce ai învățat și ai fost întărit, deoarece știi de la cine le‐ai învățat.
3:15 Și fiindcă din pruncie cunoști Scripturile sfinteⓞ, care pot să te facă înțelept spre mântuire, prin credința care este în Hristos Isus.
Evanghelia după Matei
25:1 Atunci Împărăția Cerurilor va fi asemănată cu zece fecioare care și‐au luat candelele și au ieșit în întâmpinarea mireluiⓩ.
25:2 Și cinciⓐ din ele erau nechibzuite, iar cinci cu minte.
25:3 Căci cele nechibzuite, când și‐au luat candelele, n‐au luat untdelemn cu ele.
25:4 Iar cele cu minte au luat untdelemn în vasele lor cu candelele lor.
25:5 Și pe când zăbovea mirele, auⓑ ațipit toate și au adormit.
25:6 Iar la miezul nopții s‐aⓒ făcut o strigare: Iată mirele, ieșiți‐i în întâmpinare.
25:7 Atunci toate acele fecioare s‐au deșteptat și și‐auⓓ gătit candelele.
25:8 Și cele nechibzuite au zis celor cu minte: Dați‐ne din untdelemnul vostru pentru că ni se sting candelele.
25:9 Dar cele cu minte au răspuns zicând: Nu: că poate nu ne va fi îndeajuns și nouă și vouă. Duceți‐vă mai bine la cei ce vând și cumpărați‐vă.
25:10 Și pe când se duceau ele să cumpere, a venit mirele și cele gata au intrat cu el la nuntă și s‐aⓔ închis ușa.
25:11 În urmă vin și celelalte fecioare zicând: Doamneⓕ, Doamne, deschide‐ne.
25:12 Dar el a răspuns și a zis: Adevărat vă spun, nuⓖ vă cunosc.
25:13 Vegheați, deciⓗ, pentru că nu știți ziua, nici ceasul.
