4:13 Căci nu prin lege a fost făgăduința către Avraam sau către sămânța lui, că va fi moștenitorⓧ al lumii, ci prin dreptatea din credință.
4:14 Căciⓨ dacă cei ce sunt din lege sunt moștenitori, credința este zădărnicită și făgăduința este desființată.
4:15 Căci legeaⓩ lucrează mânie; iar unde nu este lege, nu este nici călcare de lege.
4:16 De aceea ea este din credință ca să fie după harⓐ; pentru caⓑ făgăduința să fie temeinică pentru toată sămânța; nu numai pentru cea care este din lege, ci și pentru cea careⓒ este din credința lui Avraam, care este tată al nostru al tuturor,
4:17 (după cum este scris: Te‐amⓓ pus tată al multor neamuri) înaintea aceluia pe careⓔ l‐a crezut, adică Dumnezeu, care dă viață celor morți și cheamă celeⓕ ce nu sunt ca și cum ar fi.
4:18 El, împotriva nădejdii, a crezut cu nădejde, ca să ajungă tată al multor neamuri după zicerea: Așaⓖ va fi sămânța ta.
4:19 Și nefiind slab în credință, nu s‐aⓗ uitat la trupul său însuși, care era ca mort, (fiind cam de o sută de ani), nici la pântecele Sarei care era ca mort,
4:20 și uitându‐se la făgăduința lui Dumnezeu, n‐a șovăit prin necredință, ci a fost întărit prin credință, dând slavă lui Dumnezeu,
4:21 și deplin încredințat că, ceea ce a făgăduit este puternicⓘ să și facă.
4:22 De aceea i s‐a și socotit ca dreptate.
4:23 Și nuⓙ s‐a scris numai pentru el că i s‐a socotit;
4:24 ci și pentru noi cărora ni se va socoti, noi care credem în acelaⓚ care a sculat dintre cei morți pe Isus, Domnul nostru,
4:25 careⓛ a fost dat pentru greșelile noastre și a fost sculatⓜ pentru îndreptățirea noastră.
7:21 Nu oricine care îmi zice: Doamneⓕ, Doamne! va intra în Împărăția Cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui meu care este în ceruri.
7:22 Mulți îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne, n‐amⓖ prorocit noi în numele tău și n‐am scos noi afară draci în numele tău și n‐am făcut noi multe puteri în numele tău?
7:23 Și atunciⓗ le voi mărturisi: Niciodată nu v‐am cunoscut; depărtați‐văⓘ de la mine, cei ce lucrați fărădelegea.