Fiind atât un obiectiv istoric, cât și unul estetic, Mănăstirea Chora din Constantinopol a fost întotdeauna subiectul unei atenții deosebite din partea cercetătorilor și arheologilor. În același timp, ea atrage un număr mare de credincioși, care doresc să se alăture sfințeniei și să admire frumusețea unică a acestui loc.
La 6 mai 2024, prin decizia guvernului turc, mănăstirea a fost redeschisă ca moschee musulmană, ceea ce a provocat o reacție puternică în comunitatea religioasă și științifică.
Din istorie
Potrivit tradiției, mănăstirea Chora a fost fondată în sec. al VI-lea, de către Sfântul Teodor. Alte surse atribuie întemeierea sa lui Priscus, ginerele împăratului Focas. Astăzi, știm că catoliconul mănăstirii a fost construit în 1077-1081 de Maria Dukinia, soacra împăratului Alexius Comnenus. Bazele bisericii au fost puse pe ruinele unor clădiri vechi preexistente.
În anul 1120, biserica a fost reconstruită de Isaac Comnenus, iar în 1316-1321, Teodor Metochites a continuat restaurarea și extinderea ei. În timpul Paleologului, decorul mănăstirii a fost îmbogățit cu fresce și mozaicuri de o frumusețe deosebită.
Denumirea mănăstirii Chora
În timpul reconstrucției, biserica a fost dedicată lui Hristos Mântuitorul și numită "Biserica lui Hristos Mântuitorul din Câmpuri" (ἡ Ἐκκκλησία του Ἅγιου Σωτῆρος ἐν τῃ Χώρᾳ). Cuvântul "chora" (χώρα), care în limba greacă înseamnă "țară", "regiune", "zonă", "localitate", a fost asociat cu locația bisericii și cu istoria sa. În perioada bizantină, cuvântul era folosit pentru a se referi la teren (deci, în acest caz este tradus prin "câmpuri"), care se întindea dincolo de zidurile ridicate de Constantin I. Când Teodosie al II-lea a construit noi ziduri, biserica și-a păstrat numele, chiar dacă deja se afla în interiorul orașului.
Potrivit altor surse, denumirea provine de la mozaica "Pământul celor vii", de deasupra intrării în biserică ("Η Χώρα των Ζώντων", lit. "Țara celor vii"). Iisus Hristos reprezentat pe ea, pare să-i binecuvânteze pe credincioșii care intră în biserică. Teodor Metochites este înfățișat îngenuncheat în fața Lui.
În plus, este posibil ca denumirea să fie legată de mozaicul mănăstirii, care o înfățișează pe Fecioara Maria "Receptaculul Incompatibilului" (Η Χώρα του Αχωρήτου). Acest epitet este folosit de Biserica Ortodoxă Greacă și vorbește despre Sacramentul Întrupării lui Dumnezeu, în care Maica Domnului a devenit receptaculul Fiului lui Dumnezeu, care și-a asumat de la Ea — natura umană, fără a înceta să fie Dumnezeu. Cuvântul "chora" în acest caz, se traduce prin "receptacul".
Mănăstirea după căderea Constatinopolului
După căderea Constantinopolului în anul 1453, Chora, ca și toate mănăstirile și bisericile din oraș, a intrat sub controlul otomanilor. În special, a funcționat ca moschee între 1481 și 1512, în conformitate cu decizia Marelui Vizir Sultan Baiazid al II-lea. În această perioadă, a primit denumirea Geamia Kariye, care este întrebuințată și astăzi. O mare parte din fresce au fost acoperite cu var, ceea ce, în timp și din cauza lipsei de întreținere corespunzătoare, a cauzat daune grave decorației interioare și aspectului general al clădirii.
În 1948, s-a decis ca mănăstirea să fie folosită în calitate de muzeu. Așa au început lucrările de restaurare, la finalizarea cărora mănăstirea și-a primit primii vizitatori.
Decorațiuni interioare
Mănăstirea Chora este adesea caracterizată, ca fiind o capodoperă de artă din epoca paleologilor. Mozaicurile, frescele și iconografia au creat din această biserică un simbol al artei și istoriei bizantine. Culorile vii și structura compozițiilor nu lasă indiferent pe nimeni, care intră în biserică.
Deosebit de impresionant este mozaicul Adormirii Maicii Domnului, în care Iisus Hristos este reprezentat ținând în brațe sufletul mamei sale. În capelă domină "Fresca Coborârii în Infern", precum și reprezentarea Fecioarei Maria, care își ține Fiul în brațe.
Patrimoniul mondial
După ce guvernul turc a recunoscut monumentul ca muzeu în 1948, Institutul Bizantin American a început lucrările de restaurare și conservare. Ca urmare, monumentul a fost păstrat în condiții excelente, iar mozaicurile și frescele sale au fost restaurate. Mănăstirea a fost recunoscută obiectiv al patrimoniului mondial UNESCO și înregistrată ca obiect al patrimoniului cultural protejat.
Transformarea Mănăstirii Chora în moschee
În anul 2019, autoritățile turce au decis să redeschidă Mănăstirea Chora ca moschee musulmană. La 6 mai 2024, aici au avut loc primele ritualuri religioase. Mozaicurile și frescele care îi înfățișează pe Iisus Hristos, Fecioara Maria și sfinții au fost parțial acoperite, în conformitate cu principiile religiei musulmane.
Deschiderea mănăstirii în noul său statut, a stârnit obiecții puternice atât din partea credincioșilor, care doreau să vadă locul sfânt într-un statut neutru, cât și din partea comunității științifice, îngrijorate de această utilizare a monumentului și de potențialele daune, care ar putea fi provocate.
