Această icoană miraculoasă a Fecioarei Maria este adăpostită într-un proscomidiar sculptat în lemn, la stâlpul nord-estic a noii biserici principale a Mănăstirii Xenofont. Inițial, icoana a fost adusă din Constantinopol la Sfântul Athos și a fost păstrată la stâlpul de nord-est al bisericii principale a mănăstirii Vatoped. În 1730, a părăsit în mod miraculos Vatopedul pentru a ajunge în mănăstirea Xenofont. Părinții din Vatoped, când au aflat ce s-a întâmplat, au crezut că icoana fusese furată și au returnat-o mănăstirii. În ciuda măsurilor de securitate sporite, icoana a reapărut la Mănăstirea Xenofont. Când călugării au descoperit a doua oară dispariția icoanei, nu s-au putut împotrivi voinței Maicii Domnului și au mers să se închine la icoană și au hotărât să trimită în fiecare an la mănăstire o delegație specială, care să aducă ceară și ulei pentru icoană, în amintirea acestui eveniment miraculos. În prima duminică din octombrie are loc o priveghere de o noapte întreagă.
Din punct de vedere iconografic, această icoană a Maicii Domnului urmează tipul consacrat de Odighitria, când Maica Domnului este reprezentată cu fața înainte. La nivelul umerilor Fecioarei Maria, poate fi citită inscripția "Odighitria". Hristos este înfățișat așezat pe brațul stâng al Maicii Domnului. Deasupra aureolei se află inscripția -"Iisus Hristos", iar în aureola însăși se citește - "Cel Adevărat". De o parte și de alta a aureolei se află doi îngeri, conform inscripției care îi însoțește; aceștia sunt arhanghelii Mihail și Gabriel. Fundalul auriu al icoanei este decorat cu un ornament floral.
În 1815 a fost realizată o ramă de argint cu aurire, care, potrivit inscripției, a fost un dar al starețului Paisie din Bizanț. În partea superioară a ramei sunt reprezentați doi îngeri, de o parte și de alta a 4 medalioane de argint. Pe fiecare latură verticală a ramei sunt reprezentați 13 profeți, iar în partea inferioară - sunt înfățișați sfinții apărători ai mănăstirii, Gheorghe și Dimitrie.
Icoana datează de la sf. sec. al XIV-lea până la în. sec. al XV-lea.
