Pe stâlpul de sud-vest al bisericii principale a mănăstirii Dionisiu, se află icoana miraculoasă a Cinstitului Înaintemergător, cunoscută sub numele de: "Bătrânul Înaintemergător". Această icoană a reușit să supraviețuiască unui incendiu devastator în 1535. O inscripție în slavona veche bisericească de pe ramă, spune că imaginea a fost dăruită de către domnitorul Alexandru, în așteptarea vindecării miraculoase a fiului său Constantin.
Ioan Botezătorul apare în fața credincioșilor în plină figură, ținând în mâna stângă o tavă cu capul său tăiat, precum și un toiag cu vârful în formă de cruce și un pergament deschis. Mâna sa dreaptă este încremenită într-un gest de binecuvântare.
Decorul argintiu și aurit al icoanei acoperă rama, aureola și bastonul; o a doua aureolă încoronează capul tăiat. Este demn de remarcat faptul că aripile argintii aurite vizibile pe ramă sunt absente de pe icoana în sine. În partea superioară și inferioară a decorului ramei icoanei se află o inscripție în limba slavonă veche: "Sfântul și Cinstitul Proroc Înaintemergător și Botezător Ioan. Această icoană a fost decorată de Domnul Alexandru Voievod și soția sa Roksandra pentru sănătatea fiului lor iubit Constantin și pentru grija sufletului lui, dedicând-o Sfântului Ioan Botezătorul. Anul 1564, 30 august".
Icoana lui Ioan Botezătorul cu aripi, reprezentată pe rama metalică a icoanei mănăstirii Dionisiu, se bazează pe următoarea zicere: "Iată, trimit înaintea ta un Înger care să te ocrotească pe drum și să te ducă în locul pe care l-am pregătit". (Exodul 23.20.), care se repetă în Matei 11.10.
Este demn de remarcat că cea mai veche reprezentare a lui Ioan Botezătorul cu aripi se găsește pe frescele din Serbia medievală, într-un templu datând din 1296. Acest tip de iconografie a fost stabilit în combinație cu alte tipuri, inspirat de scripturile și imnurile cântate în timpul sărbătorii decapitării lui Ioan Botezătorul la 29 august.
Acest tip de iconografie a fost numit "Ioan Botezătorul Îngerul din Deșert". A fost deosebit de popular în perioada medio-bizantină datorită iconografului cretan Angelos Akotantos, care a trăit în prima jumătate a sec. al XV-lea și despre care se consideră că a realizat șapte icoane cu imaginea lui Ioan Botezătorul cu aripi. Această temă apare destul de frecvent și în perioada post-bizantină.
