Imaginea femeii cu batic rămâne recunoscută în multe culturi. În tradiția creștin-ortodoxă, obiceiul acoperirii capului a fost deosebit de răspândit — nu doar în biserică, ci și în viața de zi cu zi a femeilor.
Deși în vremea noastră această practică a dispărut în mare parte sub influența unui nou mod de viață și a schimbărilor din morala socială, pentru o parte semnificativă dintre creștinii ortodocși ea continuă să fie un obicei firesc și important. Baticul rămâne un simbol al evlaviei și al respectului.
De ce își acoperă femeile capul?
Conceptul acoperirii capului ca simbol al smereniei își are originea în Noul Testament și în scrierile patristice ale Părinților Bisericii. Una dintre cele mai importante mărturii se află în epistolele Sfântului Apostol Pavel, unde se vorbește direct despre acest lucru. Potrivit lui, baticul exprimă supunerea femeii față de bărbatul ei. Deoarece Eva a fost zidită din trupul lui Adam, se consideră că ea — și prin ea fiecare femeie — este chemată să arate smerenie și modestie în fața bărbatului și, în cele din urmă, înaintea lui Dumnezeu. Apostolul scrie:
„În adevăr, nu bărbatul a fost luat din femeie, ci femeia din bărbat, și nu bărbatul a fost făcut pentru femeie, ci femeia pentru bărbat. De aceea, femeia, din pricina îngerilor, trebuie să aibă pe cap un semn al stăpânirii ei.” (1 Cor. 11:8-10).
.jpg)
Totuși, după cum subliniază Sfinții Părinți, obiceiul acoperirii capului nu a avut niciodată scopul de a limita social femeia. El este menit să amintească de valorile spirituale — modestia și cinstirea lui Dumnezeu. Mai presus de toate, este expresia unei dispoziții lăuntrice și o alegere liberă, mărturie a duhului creștin al fiecărei femei.
Pe lângă aspectul teologic și duhovnicesc, un rol important au avut și factorii istorici. Baticul servea drept semn distinctiv al femeilor creștine față de cele păgâne. Când nevoia unei astfel de diferențieri a dispărut odată cu declinul păgânismului, practica purtării baticului a devenit mai puțin obligatorie.
Este necesar ca femeile să poarte batic în biserică?
În Biserica Ortodoxă Greacă nu există o prescripție strictă ca femeile să-și acopere capul — nici în biserică, nici în afara ei. Prin urmare, baticul, basmaua, șalul sau eșarfa nu sunt obligatorii. Totodată, nu există nici o interdicție împotriva acestui obicei. Pentru multe femei, acoperirea capului rămâne o expresie personală a credinței și a evlaviei.
În alte țări ortodoxe, dimpotrivă, purtarea baticului este încă larg răspândită: femeilor li se cere să-și acopere capul în timpul slujbelor și chiar atunci când doar vizitează biserica.
Ce simbolizează baticul?
În tradiția ortodoxă, baticul simbolizează, în special, devotamentul față de Iisus Hristos. El exprimă modestia și este un semn de respect și de smerenie.
Astăzi, baticul poate reflecta de asemenea norme sociale și culturale. În societățile unde este obișnuit să se acopere capul, intrarea în biserică fără batic poate fi percepută ca un gest de lipsă de respect. În schimb, acolo unde acest obicei aproape a dispărut, purtarea lui poate părea neobișnuită sau chiar provocatoare, prin contrast cu standardele generale.
În orice caz, acoperirea capului, în tradiția ortodoxă, are o istorie îndelungată și plină de semnificații: este atât un obicei popular, cât și un gest încărcat de adâncime duhovnicească. În multe țări ortodoxe, decizia de a purta batic rămâne astăzi alegerea liberă a fiecărei femei — nu ca o obligație sau prilej de judecată, ci ca o expresie liberă a credinței și a devotamentului ei față de Dumnezeu.
