Sâmbăta Mare: Coborârea lui Hristos la iad

După înmormântarea și doliul lui Hristos, Mântuitorul coboară în iad, unde predică învierea morților. El a dat moartea la moarte și a distrus (nimicit) iadul, care nu putea suporta măreția Sa. Iisus devine cel dintâi născut dintre cei morți (Apoc. 1:5) și simbolul învierii tuturor oamenilor.

Din Evanghelie

Potrivit Evangheliei, femeile-mironosițe s-au dus la mormântul lui Iisus Hristos, discutând cum să rostogolească piatra de pe mormânt. Când au ajuns, „și iată că s-a făcut un mare cutremur de pământ, căci un înger al Domnului s-a coborât din cer, a venit și a prăvălit piatra de la ușa mormântului și a șezut pe ea” (Matei 28, 2). Trupul lui Iisus nu mai era în mormânt. Îngerul s-a adresat mironosițelor, spunându-le că îl căutau în zadar pe cel viu printre cei morți. Apoi, i-a îndemnat să-i găsească pe ucenicii lui Isus și să le spună vestea învierii și să meargă în Galileea, unde îi va întâmpina Hristos cel înviat. Femeile-mironosițe au părăsit mormântul, tremurând de frică și venerație. Pe drum, Isus le-a apărut în față. Femeile au căzut la picioarele Lui, uimite de vederea Mântuitorului înviat.

Între timp, paznicii mormântului au încremenit de spaimă în fața îngerului, care mutase piatra. Potrivit Evangheliei,

"Și de frica lui s-au cutremurat cei ce păzeau și s-au făcut ca morți" (Matei 28:4)

După ce și-au revenit din starea de uimire, au alergat spre oraș, să le spună preoților de seamă ce se întâmplase. Când au auzit povestirea lor, aceștia nu s-au pocăit, ci au convocat o adunare pentru a-și acoperi greșeala cu orice preț. Au plătit gărzile și le-au ordonat să răspândească minciuna că trupul lui Iisus fusese furat de discipolii săi în timpul nopții, când gărzile dormeau. Și așa a fost făcut. Acest lucru este evidențiat de pasajul din Evanghelie:

"Iar ei, luând arginții, au făcut precum au fost învățați. Și s-a răspândit cuvântul acesta între Iudei, până în ziua de azi." (Matei 28:15)

În cele din urmă, Evanghelia vorbește despre o revelație pentru apostoli. Aceștia merg în Galileea și urcă pe munte, așa cum a spus Isus. Când El apare în fața lor, ei se închină în fața Lui, iar unii dintre ei se îndoiesc. Apoi, apropiindu-se de ei, Mântuitorul le-a vorbit, zicând:

"Datu-Mi-s-a toată puterea, în cer și pe pământ." (Matei 28:18)

Mai apoi, El îi instruiește să călătorească pentru a învăța toate popoarele și să boteze oamenii în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh.

Participarea femeilor la evenimentul Învierii

Primii martori și propovăduitori ai Învierii au fost Femeile Mironosițe. Iisus li se arată primul, acordându-le astfel harul și privilegiul de a fi vestitoare ale Învierii Sale din morți. De fapt, El li se arată chiar înainte de revelația Sa către ucenicii Săi. Potrivit interpretărilor teologice, această alegere nu este întâmplătoare; mai corect, ea indică voința lui Dumnezeu de a restabili, purifica și înălța genul feminin. De-a lungul timpului, femeile au purtat stigmatul păcatului Evei. Ele au fost maltratate și asuprite prin rigorile stabilite de bărbați. Dar, Hristos dorește să restabilească poziția femeii în societate - în primul rând, prin harul și puritatea Sfintei Fecioare Maria și, în al doilea rând, prin compasiunea, iertarea și respectul Său față de femei, despre care găsim dovezi în diferite pasaje ale Evangheliei. Întâlnirea Sa cu femeia care sângera și cu mironosițele - sunt exemple de revenire a genului feminin în istoria creștinismului.

Despre eliberarea din iad

Eliberarea din iad - este prevestirea unui mare eveniment, victoria lui Hristos asupra morții, suprimarea iadului și înălțarea oamenilor la viața veșnică. Începând cu rugăciunea de dimineață, Biserica slăvește Învierea Domnului. Hristos coboară în Iad și rostește vestea bună a mântuirii. În icoana Învierii, El îl ia pe Adam de încheietura mâinii, trăgându-l afară din Iad, deși acesta este incapabil să se ridice în picioare și să-L urmeze. Astfel, este indicată puterea Domnului, precum și voința și capacitatea Sa - de a salva oamenii și de a-i scoate din suferință.