Nile și Nicolae Kavasilas, sfinți din Salonic din secolul al XIV-lea, au fost legați de viața bisericească și politică a Imperiului Bizantin. Nicolae, născut în 1320 în Salonic, a primit o educație clasică la Constantinopol și a participat activ la afacerile bisericești, ocupând funcția de sakelarios al Bisericii din Constantinopol.
În 1343, a fost trimis la împăratul Ioan Cantacuzino pentru a-l convinge să abdice de la tron. Mai târziu, în 1346, Nicolae a participat la o ambasadă către fiul lui Cantacuzino, Manuel, promițând supunere. A fost un prieten apropiat al împăratului și l-a urmat la mănăstire când acesta s-a retras în 1349.
Nicolae Kavasilas a participat, de asemenea, la alegerea unui nou Patriarh și a fost propus pentru tronul patriarhal, ceea ce indică respectul și semnificația sa. În 1351, la Sinodul de la Vlaherna, a apărat ortodoxia și viața ascetică strictă.
Moștenirea sa literară include comentarii, cuvinte morale și lucrări teologice, dintre care cea mai cunoscută este 'Explicația Liturghiei Divine.' Sfântul Nicolae Kavasilas a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Greacă pe 3 iunie 1982.
