Sfinții doctori fără de arginți Cosma și Damian erau frați după trup. Patria lor era Asia, așa cum se numea în vechime o parte a Asiei Mici. Nu se cunoaște nici anul nașterii, nici anul morții lor. Se știe doar cu certitudine că au trăit cel târziu în secolul al IV-lea.
Tatăl lor era grec și păgân, iar mama lor, creștină, se numea Teodotia. Din cea mai fragedă copilărie, ea a căutat să le insufle frica de Dumnezeu și dragostea pentru virtute. Când copiii au ajuns la vârsta potrivită, i-a dat spre învățătură unui bărbat evlavios. Acolo, învățătura principală era, desigur, Sfânta Scriptură, dar în același timp, mișcați de iubire față de omenirea suferindă, ei studiau știința medicală și învățau puterea tămăduitoare a ierburilor și plantelor.
Domnul a binecuvântat intenția lor cea bună și le-a dăruit un har deosebit – darul vindecărilor și al facerii de minuni. Bolile se vindecau îndată ce erau tratați de Cosma și Damian. Ei nu primeau nicio plată pentru vindecări, împlinind porunca lui Hristos: „În dar ați primit, în dar să dați”.
Puterea tămăduitoare a sfinților doctori nu se revărsa însă numai asupra oamenilor. Ei aveau milă și de animale. Odată, ajungând într-un loc pustiu, au găsit o cămilă aproape moartă. Diavolul o adusese acolo și o chinuise cumplit. Sfinții s-au milostivit de ea, au vindecat-o și au lăsat-o să plece sănătoasă. Această cămilă i-a ajutat, după moartea sfinților frați, pe cei care îi cinsteau pe Cosma și Damian să rezolve o problemă dificilă.
O femeie care fusese vindecată de ei l-a rugat pe Damian, care refuza cu hotărâre orice răsplată, să primească măcar trei ouă „în numele Sfintei Treimi”. Auzind pomenit Numele lui Dumnezeu, Damian nu a putut refuza. Cosma însă a socotit că fratele său încălcase făgăduința de a nu primi plată pentru vindecări și a lăsat cuvânt să nu fie îngropat alături de el.
După moartea lui Cosma și, mai târziu, a lui Damian, cei apropiați nu știau dacă să-i înmormânteze împreună sau separat. Atunci s-a petrecut o minune: cămila pe care sfinții o vindecaseră odinioară s-a apropiat de cei adunați și, vorbind cu glas omenesc, le-a spus să-i îngroape împreună, deoarece darul primit de Damian fusese primit pentru dragostea lui Dumnezeu și nu pentru câștig pământesc.
