Evanghelia după Ioan
20:11 Darⓗ Maria stătea afară la mormânt plângând. Și pe când plângea, s‐a plecat să se uite în mormânt
20:12 și zărește doi îngeri îmbrăcați în alb, șezând unul la cap și altul la picioare, unde era pus trupul lui Isus.
20:13 Și ei îi zic: Femeie, de ce plângi? Ea le zice: Pentru că au luat pe Domnul meu și nu știu unde l‐au pus.
20:14 Cândⓘ a zis aceasta, s‐a întors înapoi și zărește pe Isus stând și nu știa că este Isus.
20:15 Isus îi zice: Femeie, de ce plângi? Pe cine cauți? Ea, părându‐i‐se că este grădinarul, îi zice: Domnule, dacă l‐ai dus în altă parte, spune‐mi unde l‐ai pus și eu îl voi ridica.
20:16 Isus îi zice: Mario. Ea se întoarce și‐i zice în evreiește: Rabuni (adică Învățătorule)!
20:17 Isus îi zice: Nu mă atinge, căci încă nu m‐am suit la Tatăl meu: dar du‐te la frațiiⓙ mei și spune‐le: Măⓚ sui la Tatăl meu și Tatăl vostru și la Dumnezeulⓛ meu și Dumnezeul vostru.
20:18 Maria Magdalena vineⓜ și vestește ucenicilor că a văzut pe Domnul și i‐a zis acestea.
17:1 Isus a vorbit acestea și, ridicându‐și ochii spre cer, a zis: Tată, aⓧ venit ceasul; proslăvește pe Fiul tău ca Fiul să te proslăvească.
17:2 După cumⓨ i‐ai dat putere peste orice carne, pentru oriceⓩ i‐ai dat, ca să le dea viață veșnică.
17:3 Și aceasta este viațaⓐ veșnică, să te cunoască pe tine, singurulⓑ Dumnezeu adevărat și pe Isus Hristos pe careⓒ l‐ai trimis.
17:4 Euⓓ te‐am proslăvit pe pământ, sfârșindⓔ lucrul pe careⓕ mi l‐ai dat ca să‐l fac.
17:5 Și acum proslăvește‐mă tu, Tată, la tine însuți cu slava peⓖ care o aveam la tine mai înainte de a fi lumea.
17:6 Amⓗ făcut cunoscut numele tău oamenilor pe careⓘ mi i‐ai dat din lume. Erau ai tăi și mi i‐ai dat mie și au păzit cuvântul tău.
17:7 Acum au cunoscut că toate câte mi‐ai dat sunt de la tine.
17:8 Pentru că le‐am dat cuvintele pe careⓙ mi le‐ai dat și ei le‐au primit și au cunoscut cu adevărat că am ieșit de la tine șiⓚ au crezut că tu m‐ai trimis.
17:9 Eu fac cerere pentru ei; nuⓛ fac cerere pentru lume, ci pentru aceia pe care mi i‐ai dat, fiindcă sunt ai tăi.
17:10 Și toate câte sunt ale mele sunt aleⓜ tale, și ale tale sunt ale mele și eu sunt proslăvit în ei.
17:11 Și euⓝ nu mai sunt în lume și ei sunt în lume și eu vin la tine. Tată sfinte, păstreazăⓞ în numele tău pe aceia pe care mi i‐ai dat, caⓟ să fie una caⓠ noi.
17:12 Când eram cu ei, îiⓡ păstram în numele tău pe care mi i‐ai dat, și i‐amⓢ păzit șiⓣ niciunul dintre ei n‐a pierit, decât fiul pieirii, pentru caⓤ să fie împlinită scriptura.
17:13 Acum dar eu vin la tine și vorbesc acestea în lume, ca ei să aibă bucuria mea deplină în ei înșiși.
1 Corinteni
1:10 Vă îndemn, fraților, prin numele Domnului nostru Isus Hristos, ca toți săⓢ vorbiți aceeași și să nu fie dezbinări între voi, ci să fiți uniți desăvârșit în același gând și în aceeași părere.
1:11 Căci mi s‐a arătat despre voi, frații mei, de ai Cloei, că între voi sunt certuri.
1:12 Și zic aceasta, pentru că fiecareⓣ din voi zice: Eu sunt al lui Pavel. Și eu al lui Apoloⓤ. Și eu al lui Chifaⓥ. Și eu al lui Hristos.
1:13 Oare Hristosulⓦ este împărțit? Nu cumva Pavel a fost răstignit pentru voi, sau ați fost botezați pentru numele lui Pavel?
1:14 Mulțumesc lui Dumnezeu că n‐am botezat pe niciunul dintre voi, decât pe Crispⓧ și pe Gaiuⓨ,
1:15 ca să nu zică cineva că ați fost botezați pentru numele meu.
1:16 Am botezat și casa lui Ștefanaⓩ; încolo nu știu dacă am botezat pe vreun altul.
1:17 Căci Hristos nu m‐a trimis să botez, ci să vestesc evanghelia: nuⓐ cu înțelepciunea cuvântului, ca să nu fie făcută zadarnică crucea lui Hristos.
1:18 Căci cuvântul crucii pentruⓑ cei ce pier este o nebunieⓒ, dar pentru noi careⓓ suntem mântuiți este putereaⓔ lui Dumnezeu.
Evanghelia după Matei
14:14 Și a ieșit și a văzut gloată multă și iⓒ s‐a făcut milă de ei și a tămăduit pe bolnavii lor.
14:15 Și cândⓓ s‐a făcut seară, ucenicii s‐au apropiat de el zicând: Locul este pustiu și ceasul a trecut acum; dă drumul gloatelor ca să se ducă în sate să‐și cumpere de mâncare.
14:16 Dar Isus le‐a zis: N‐au trebuință să se ducă; dați‐le voi să mănânce.
14:17 Și ei îi zic: N‐avem aici decât cinci pâini și doi pești.
14:18 Și le‐a zis: Aduceți‐mi‐i aici.
14:19 Și a poruncit ca gloatele să șadă pe iarbă: și a luat cele cinci pâini și cei doi pești și uitându‐se spre cer a binecuvântatⓔ și a frânt și a dat ucenicilor pâinile, iar ucenicii gloatelor.
14:20 Și toți au mâncat și s‐au săturat și au strâns prisosul de fărâmituri douăsprezece coșuri pline.
14:21 Și cei ce mâncaseră erau ca la cinci mii de bărbați, afară de femei și copii.
14:22 Și îndată a silit pe ucenicii săi să intre în corabie și să treacă înaintea lui de cealaltă parte până va da drumul gloatelor.
Evrei
13:7 Aduceți‐văⓘ aminte de povățuitorii voștri care v‐au vorbit Cuvântul lui Dumnezeu, și privind de aproape sfârșitul viețuirii lor, urmați‐leⓙ credința.
13:8 Isus Hristos este acelașiⓚ ieri și azi și în veci.
13:9 Nuⓛ fiți purtați încoace și încolo de învățături felurite și străine; căci este bine ca inima să fie întărită prin har, nuⓜ prin mâncări, din care n‐au avut folos cei ce umblă cu ele.
13:10 Noi avemⓝ un altar de la care n‐au drept să mănânce cei ce slujesc cortului.
13:11 Căci trupurile acelor dobitoace alⓞ căror sânge este dus pentru păcat în Sfânta sfintelor de marele preot sunt arse afară din tabără.
13:12 Pentru aceea și Isus, ca să sfințească poporul prin sângele său însuși, aⓟ pătimit afară din poartă.
13:13 Deci dar să ieșim la el afară din tabără, suferind ocaraⓠ lui.
13:14 Căciⓡ n‐avem aici o cetate care să rămână, ci căutăm ca stăruință pe cea viitoare.
13:15 Prinⓢ el deci să aducem totdeauna lui Dumnezeu o jertfăⓣ de laudă, adică rodulⓤ buzelor care mărturisesc numele lui.
13:16 Șiⓥ nu uitați facerea de bine și dărnicia; căci Dumnezeu găsește plăcere în jertfeⓦ de acestea.
