1 Corinteni
2:9 Dar după cum este scris: Cele ceⓜ ochiul n‐a văzut și urechea n‐a auzit și la inimă de om nu s‐au suit, sunt cele ce a pregătit Dumnezeu celor ce‐l iubesc,
2:10 dar nouă Dumnezeu niⓝ le‐a descoperit prin Duhul; căci Duhul cercetează toate, chiar și cele adânci ale lui Dumnezeu.
2:11 Căci cine dintre oameni știe cele ale omuluiⓞ decât duhul omului care este în el? Tot așaⓟ nimeni nu cunoaște cele ale lui Dumnezeu decât Duhul lui Dumnezeu.
2:12 Și noi am primit nu duhul lumii, ci Duhulⓠ care este de la Dumnezeu ca să cunoaștem cele dăruite nouă de Dumnezeu,
2:13 pe care le și vorbimⓡ nu în cuvinte învățate de la înțelepciune omenească, ci învățate de la Duhul, unind cele duhovnicești cu cele duhovnicești.
2:14 Darⓢ omul sufletesc nu primește cele ale Duhului lui Dumnezeu: căciⓣ ele sunt o nebunie pentru el șiⓤ nu poate să le cunoască, fiindcă se judecă duhovnicește.
2:15 Iar cel duhovnicescⓥ judecă toate, dar el însuși nu este judecat de nimeni.
2:16 Căciⓦ cine a cunoscut gândul Domnului ca să‐l învețe? Dar noiⓧ avem gândul lui Hristos.
3:1 Și eu, fraților, n‐am putut să vă vorbesc ca unora duhovniceștiⓨ, ci ca unora firești,ⓩ ca unor prunciⓐ în Hristos.
3:2 V‐am hrănit cu lapteⓑ, nu cu bucate; căciⓒ nu le puteați suferi încă. Căci nici acum nu puteți încă.
3:3 Căci tot firești sunteți. Căci cândⓓ între voi este gelozie și ceartă și dezbinări, nu sunteți oare firești și umblați după felul omului?
3:4 Căci când unul zice: Euⓔ sunt al lui Pavel. Iar altul: Eu sunt al lui Apolo, nu sunteți voi oameni?
3:5 Deci ce este Apolo? Și ce este Pavel? Slujitoriⓕ prin care ați crezut, și după cumⓖ a dat fiecăruia Domnul.
3:6 Euⓗ am sădit, Apoloⓘ a udat, darⓙ Dumezeu a făcut să crească.
3:7 Astfel niciⓚ cel ce sădește este ceva, nici cel ce udă, ci Dumnezeu care face să crească.
3:8 Cel ce sădește și cel ce udă tot una sunt; darⓛ fiecare își va lua răsplata potrivit muncii sale.
Evanghelia după Matei
13:31 Le‐a pus înainte altă pildă zicând: Împărățiaⓦ cerurilor este asemenea unui grăunte de muștar pe care un om l‐a luat și l‐a semănat în țarina sa:
13:32 care, în adevăr, este mai mic decât toate semințele, dar când a crescut, este mai mare decât ierburile și se face copac, încât păsările cerului vin și locuiesc în ramurile lui.
13:33 Le‐a vorbitⓧ altă pildă: Împărăția cerurilor este asemenea cu un aluat pe care o femeie l‐a luat și l‐a ascuns în trei măsuri de făină până s‐a dospit tot.
13:34 Isus a vorbit toate acesteaⓨ gloatelor în pilde și fără pildă nu le vorbea nimic,
13:35 ca să se împlinească ce s‐a spus prin prorocul care zice: Îmi voiⓩ deschide gura în pilde, voiⓐ rosti lucruri ascunse de la întemeierea lumii.
13:36 Atunci a lăsat gloatele și s‐a dus în casa sa. Și ucenicii lui s‐au apropiat de el zicând: Deslușește‐ne pilda cu neghina țarinei.
4:25 Și l‐au urmatⓘ gloate multe din Galileea și Decapole și Ierusalim și Iudeea și de dincolo de Iordan.
5:1 Și văzând gloatele, s‐a suitⓙ în munte, și după ce a șezut jos, ucenicii săi au venit la el.
5:2 Și și‐a deschis gura și‐i învăța zicând:
5:3 Fericițiⓚ sunt cei săraci în duh, căci a lor este Împărăția Cerurilor.
5:4 Fericițiⓛ sunt cei ce plâng, căci eiⓜ vor fi mângâiați.
5:5 Fericițiⓝ sunt cei blânzi, căciⓞ ei vor moșteni pământul.
5:6 Fericiți sunt cei ce flămânzesc și însetează de dreptate, căciⓟ ei vor fi săturați.
5:7 Fericiți sunt cei milostivi, căciⓠ ei vor fi miluiți.
5:8 Fericițiⓡ sunt cei curați cu inima, căciⓢ ei vor vedea pe Dumnezeu.
5:9 Fericiți sunt făcătorii de pace, căci ei se vor chema fii ai lui Dumnezeu.
5:10 Fericițiⓣ sunt cei prigoniți pentru dreptate, căci a lor este Împărăția Cerurilor.
5:11 Fericițiⓤ sunteți când vă vor batjocori și vă vor prigoni și vor zice împotriva voastră orice răuⓥ, mințind, din pricina mea.
5:12 Bucurați‐văⓦ și veseliți‐vă, căci răsplata voastră este mare în ceruri; căci așaⓧ au prigonit pe prorocii care au fost înainte de voi.
2 Corinteni
6:1 Și lucrând împreună cu elⓕ, văⓖ și îndemnăm, ca săⓗ nu fi primit harul lui Dumnezeu în zadar
6:2 — căci el zice: Laⓘ vreme plăcută te‐am ascultat și într‐o zi de mântuire te‐am ajutat; iată, acum este vremea bineplăcută; iată, acum este ziua mântuirii —
6:3 nedândⓙ în nimic niciun prilej de poticnire, ca slujba noastră să nu fie defăimată;
6:4 ci în orice chip făcându‐ne cunoscut pe noi înșine, ca slujitoriⓚ ai lui Dumnezeu în multă răbdare, în necazuri, în nevoi, în strâmtorări,
6:5 înⓛ bătăi, în temnițe, în tulburări, în osteneli, în vegheri, în posturi,
6:6 prin curățenie, prin cunoștință, prin îndelungă răbdare, prin bunătate, prin Duhul Sfânt, prin iubire neprefăcută,
6:7 prinⓜ cuvântul adevărului, prin putereaⓝ lui Dumnezeu; prin armeleⓞ dreptății de la dreapta și de la stânga,
6:8 prin slavă și înjosire, prin defăimare și laudă; ca amăgitori și totușiⓟ iubitori de adevăr;
6:9 ca necunoscuți și totuși cunoscuți bine; caⓠ murind și iată trăim; caⓡ pedepsiți și nu omorâți;
6:10 ca întristați, dar totdeauna bucurându‐ne; ca săraci, dar îmbogățind pe mulți; ca neavând nimic și stăpânind toate.
Evanghelia după Luca
7:36 Și unulⓥ din farisei îl ruga să mănânce cu el. Și a intrat în casa fariseului și a șezut la masă.
7:37 Și iată o femeie în cetate care era o păcătoasă; și când a știut că el șade la masă în casa fariseului, a adus cu ea un vas de alabastru plin cu mir.
7:38 Și stând dinapoi lângă picioarele lui și plângând, a început să‐i ude cu lacrimi picioarele și le‐a șters cu părul capului ei și‐i săruta mult picioarele și le ungea cu mir.
7:39 Și când a văzut fariseul care‐l chemase, a vorbit în sine, zicând: Omul acestaⓦ dacă ar fi un proroc, ar cunoaște cine și ce fel este femeia aceasta care îl atinge; pentru că este o păcătoasă.
7:40 Și Isus a răspuns și i‐a zis: Simone, am să‐ți spun ceva. Și el zice: Spune Învățătorule.
7:41 Un cămătar avea doi datornici; unul îi datora cinci sute de dinari, iar celălalt cincizeci.
7:42 Neavând ei cu ce să plătească, i‐a iertat pe amândoi. Care deci dintre amândoi îl va iubi mai mult?
7:43 Simon a răspuns și a zis: Socot că acela căruia i‐a iertat mai mult. Iar el i‐a zis: Drept ai judecat.
7:44 Și întorcându‐se către femeie, a zis lui Simon: Vezi tu pe această femeie? Eu am intrat în casa ta, și tu nu mi‐ai dat apă pentru picioarele mele, iar ea mi‐a spălat picioarele cu lacrimile ei și le‐a șters cu părul ei.
7:45 Tu nu mi‐ai dat sărutare, iar ea de când am intrat n‐a încetat să‐mi sărute mult picioarele.
7:46 Tu nu mi‐ai unsⓧ capul cu untdelemn, iar ea mi‐a uns picioarele cu mir.
7:47 Pentru aceeaⓨ îți spun: Iertate sunt păcatele ei cele multe, pentru că a iubit mult; iar cui i se iartă puțin, iubește puțin.
7:48 Și ei i‐a zis:ⓩ Iertate‐ți sunt păcatele.
7:49 Și cei ce ședeau la masă cu el, au început să zică în ei înșiși: Cineⓐ este acesta care iartă și păcatele?
7:50 Iar el a zis către femeie: Credințaⓑ ta te‐a mântuit; du‐te în pace.
Galateni
5:22 Iar roadaⓒ Duhului este iubire, bucurie, pace, îndelungă răbdare, bunătateⓓ, inimă bunăⓔ, credincioșieⓕ,
5:23 blândețe, înfrânare; împotrivaⓖ unora ca acestea nu este lege.
5:24 Și cei ce sunt ai lui Hristos Isus au răstignitⓗ carnea împreună cu patimile și poftele ei.
5:25 Dacăⓘ trăim în Duhul să și pășim în Duhul.
5:26 Săⓙ nu fim iubitori de slavă deșartă, întărâtându‐ne unii pe alții, pizmuindu‐ne unii pe alții.
6:1 Fraților, chiar dacăⓚ un om va fi apucat de vreo greșeală, voi care sunteți duhovniceștiⓛ îndreptați pe unul ca acesta cuⓜ duhul blândeței; luând seama asupra ta însuți caⓝ să nu fii ispitit și tu.
6:2 Purtațiⓞ greutățile unii altora și astfel împliniți legeaⓟ lui Hristos.
