Fragmente din Sfânta Cruce, sângele și părul Mântuitorului

Unde se păstrează fragmente din Sfânta și de Viață Făcătoarea Cruce a Domnului?

Această întrebare i-a preocupat, fără îndoială, pe mulți credincioși. Unul dintre primii care a încercat să ofere un răspuns sistematic a fost bizantinist, istoricul de artă creștină și arheologul Anatole Frolow, în lucrarea sa La relique de la Vraie Croix. Cartea a fost publicată de Institutul Francez de Studii Bizantine din Paris în anul 1961.

În această lucrare, cercetătorul a adunat și a catalogat toate mențiunile referitoare la fragmentele Sfintei Cruci, întâlnite atât în izvoarele primare – precum scrierile Sfinților Părinți –, cât și în sursele secundare: arhive bisericești, inventare de relicve, registre ale bunurilor mitropoliilor, patriarhiilor, mănăstirilor și ale altor instituții bisericești.

Aflarea Sfintei și de Viață Făcătoarei Cruci

Evenimentul aflării Sfintei Cruci este reprezentat, printre altele, în fresca realizată de Piero della Francesca în anul 1452. În partea stângă a compoziției este înfățișată descoperirea celor trei cruci, iar în partea dreaptă – recunoașterea Sfintei Cruci printr-o minune.

Frolow analizează în detaliu importanța deosebită pe care aflarea Sfintei Cruci a avut-o pentru Imperiul Bizantin. La fel de interesantă este și evoluția numărului de mențiuni despre această relicvă de-a lungul timpului. Din secolele V–VII, cercetătorul a identificat doar 54 de referințe la fragmente ale Sfintei Cruci. După secolul al XII-lea – probabil ca urmare a cruciadelor și a întoarcerii pelerinilor din Țara Sfântă – numărul acestora crește considerabil.

Astfel, în secolul al XII-lea sunt consemnate deja 162 de mențiuni, iar în secolul al XIII-lea – 260. Studiind aceste mărturii, precum și stavrotecile păstrate până în prezent, realizate special pentru păstrarea fragmentelor Sfintei Cruci, Frolow a ajuns la concluzia că toate relicvariile de acest fel aflate la acea vreme în Europa erau datate nu mai devreme de secolul al X-lea.

În total, Anatole Frolow a identificat 1.150 de mențiuni despre relicvare care adăposteau fragmente din Sfânta și de Viață Făcătoarea Cruce a Domnului. După anul 1961, numărul relicvelor cunoscute este posibil să fi crescut, mai ales în Europa de Est și în Rusia, unde cercetătorul nu a avut acces deplin la toate sursele existente.

Relicvar cu o părticică din Sfânta Cruce

Cartea amintește și despre un relicvar cu o părticică din Crucea Domnului, păstrată în Mănăstirea Vatoped de pe Sfântul Munte Athos. Frolow dedică o pagină întreagă descrierii acestei relicve.

Relicva a fost dăruită de cneazul sârb Lazăr. Fragmentul din Sfânta Cruce este păstrat într-un relicvar bogat împodobit, cu ferecătură de argint, ornamentată cu perle și cristale naturale.

În jurul crucii sunt dispuse figuri de sfinți gravate în ferecături de argint, precum și inscripții în limba sârbă. Aceste reprezentări formează niște mici panouri mobile, sub care sunt păstrate moaștele sfinților.

Potrivit cercetărilor, relicvarul a fost realizat la sfârșitul secolului al XIV-lea. După cum se poate observa în fotografie, acesta are 14 mici compartimente destinate păstrării sfintelor relicve.

Deosebit de impresionant este faptul că mai multe izvoare scrise menționează că în primul compartiment se păstra o șuviță din părul lui Iisus Hristos, împreună cu o părticică din scutecele Sale (Pelincile Domnului), iar în al doilea compartiment se afla o părticică din Sângele Său.