Episcop
Cuviosul Zosima, de neam din Cilicia, din tinerețe L-a iubit pe Dumnezeu și, lepădându-se de lume, a venit la Muntele Sinai, unde a primit chipul monahal și a început să se nevoiască în post și rugăciune. Dorind liniștea, s-a retras în pustia Libiei, așezându-se într-un loc singuratic numit Ammoniac. Acolo a întâlnit un bătrân care i-a prorocit că va ajunge episcop al Bisericii Babilonului din Egipt.
După moartea bătrânului, Zosima l-a îngropat și s-a întors la Sinai. Mai târziu, la el a venit un tâlhar pocăit de păcatele sale, iar Zosima l-a tuns în monahism; însă, pentru siguranța lui, l-a trimis într-o altă mănăstire. După nouă ani, acel monah s-a întors la Zosima, dorind să-și ia hainele lumești, deoarece nu afla pace din cauza vedeniei copilului pe care îl ucisese. S-a întors în lume, a fost prins și a primit moarte mucenicească.
Dorind să viețuiască în liniștea desăvârșită, Zosima s-a dus în pustia Porfirion împreună cu ucenicul său Ioan. După ce Ioan a murit mușcat de un șarpe, Zosima a întâlnit doi pustnici care, prin puterea lui Dumnezeu, l-au înviat pe ucenic. Apoi i-au spus lui Zosima că trebuie să se întoarcă la Sinai, unde îi era rânduită slujirea episcopală.
Întorcându-se la Sinai, Zosima a fost hirotonit episcop al Bisericii Babilonului, unde a păstorit turma lui Hristos, îndrumând pe mulți pe calea mântuirii. Ajungând la adânci bătrâneți, a lăsat scaunul episcopal și s-a întors la Sinai, unde s-a mutat la Domnul.
În aceeași zi se face pomenirea Sfântului Sfințit Mucenic Astie, episcopul Dyrrhachiumului, răstignit pe cruce în vremea lui Traian, la începutul veacului al II-lea.
Tot în această zi se prăznuiește mutarea la Domnul a Cuviosului Metodie, egumenul de la Peșnoșa, în anul 1392.
