Sfinții Mucenici Victorian, Victor, Nichifor, Claudiu, Diodor, Serapion și Papia au pătimit în Corint în timpul persecuției împăratului Deciu, în anul 251.
Pustnicul Codrat trăia în singurătate și liniște în munți, petrecând în neîncetată rugăciune și cugetare la cele Dumnezeiești. Mulți locuitori ai Corintului veneau la el în pustie pentru a-i asculta învățăturile. Între aceștia se aflau și Sfântul Victor, împreună cu Ciprian, Dionisie, Anect, Pavel, Crescent și mulți alții.
Aflând despre aceasta, împăratul Deciu s-a mâniat și i-a poruncit comandantului militar Iason să-i aresteze pe creștini și să-i arunce în temniță. După ce toate încercările de a-i determina să se lepede de Hristos au rămas fără rezultat, dregătorul a poruncit să fie omorâți. Sfinții Victorian, Victor și Nichifor au fost puși într-o piuă de piatră și au murit sub loviturile unui uriaș pisălog de piatră.
Claudiu a murit după ce i-au fost tăiate mâinile și picioarele; Diodor a fost ars de viu; Serapion a fost decapitat, iar Papia a fost aruncat în mare.
În locul unde acești sfinți mucenici și-au vărsat sângele, a izvorât curând un izvor cu apă limpede și curată. Acestea s-au petrecut la 31 ianuarie 251.
