Cuvioasa Muceniță Xenia s-a născut în anul 1897 în satul Cianki, în familia țăranului Semion Petruhin. În 1913 a intrat ca novice la Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului Brusenski, din orașul Kolomna, gubernia Moscovei. În 1919, chiliile mănăstirii au început să fie folosite ca dormitoare pentru muncitori și ca sedii ale administrațiilor miliției raionale și orășenești, astfel că Xenia s-a întors în satul natal. Acolo a început să ajute la Biserica Intrării Maicii Domnului în Biserică, câștigându-și traiul din cusutul păturilor.
Cuvioasa Muceniță Ana s-a născut în anul 1896 în satul Cianki, în familia țăranului Ivan Gorohov. În 1914 a intrat ca novice la Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului Brusenski, iar după 1919 s-a întors și ea în satul natal și a început să își ajute tatăl în vârstă.
La începutul anilor 1930, ambele novice au fost arestate, iar la 22 mai 1931 au fost închise în închisoarea din Kolomna. În timpul interogatoriilor, au confirmat că frecventau Biserica Intrării Maicii Domnului în Biserică și că purtau discuții despre aprovizionarea cu alimente.
La 10 iunie 1931, troica OGPU le-a condamnat la trei ani de exil în Kazahstan și au fost trimise la Karaganda. În 1934 s-au întors pe meleagurile natale, dar au continuat să se îndeletnicească cu lucrul de mână și să meargă la biserică.
La 5 martie 1938 au fost arestate din nou și închise în închisoarea din Kolomna. Martorii chemați să depună mărturie au susținut că, după întoarcerea din exil, novicele desfășurau propagandă antisovietică. În timpul interogatoriului, cele două novice au respins categoric aceste declarații, afirmând că nu desfășuraseră nicio activitate antisovietică și nici nu făcuseră agitație împotriva guvernului în rândul populației.
La 10 martie, anchetatorul a încheiat ancheta, iar la 12 martie troica NKVD le-a condamnat la moarte prin împușcare. La 20 martie 1938 au fost executate și îngropate într-o groapă comună nemarcată, la poligonul Butovo de lângă Moscova.
