1:39 Și Maria s‐a sculat înⓚ zilele acelea și s‐a dus cu grabă în ținutul muntos, într‐o cetate a lui Iuda,
1:40 și a intrat în casa lui Zaharia și a urat Elisavetei.
1:41 Și a fost așa: Când a auzit Elisaveta urarea Mariei, i‐a săltat pruncul în pântece; și Elisaveta s‐a umplut de Duhul Sfânt,
1:42 și a strigat cu glas mare și a zis: Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântatⓛ este rodul pântecelui tău.
1:43 Și de unde pentru mine aceasta, ca să vină la mine mama Domnului meu?
1:44 Căci iată, cum a venit glasul urării tale în urechile mele, pruncul mi‐a săltat cu bucurie în pântece.
1:45 Și fericită este cea care a crezut, căci va fi o împlinire a celor vorbite ei de Domnul.
1:46 Și Maria a zis: Sufletul meu măreșteⓜ pe Domnul,
1:47 și duhul meu s‐a bucurat de Dumnezeu, Mântuitorul meu.
1:48 Căci a căutatⓝ spre smerenia roabei sale, căci iată, de acum toate neamurile măⓞ vor ferici.
1:49 Căci Cel puternicⓟ mi‐a făcut mari lucruri și numele lui este sfânt.ⓠ
1:56 Și Maria a rămas cu ea ca la trei luni și s‐a întors acasă.
10:1 Iar după acestea Domnul a rânduit pe alți șaptezeci și i‐a trimisⓞ câte doi înaintea feței sale în orice cetate și loc în care avea să vină el însuși.
10:2 Și le zicea: Secerișulⓟ este mare dar lucrătorii sunt puțini; rugați‐vă deciⓠ de Domnul secerișului ca să scoată lucrători la secerișul său.
10:3 Duceți‐vă; iată,ⓡ vă trimit ca niște miei în mijlocul lupilor.
10:4 ⓢ Nu purtați pungă, nici traistă, nici încălțăminte: și nu îmbrățișați pe nimeniⓣ pe cale.
10:5 Și în oriceⓤ casă veți intra, ziceți întâi: Pace casei acesteia!
10:6 Și dacă este acolo un fiu al păcii, pacea voastră se va odihni asupra lui, iar de nu, se va întoarce la voi.
10:7 Șiⓥ rămâneți în aceeași casă mâncândⓦ și bând cele ce sunt la ei; căci vrednic este lucrătorulⓧ de plata sa. Nu vă mutați din casă în casă.
10:8 Și în orice cetate intrați și vă primesc ei, mâncați cele ce vă sunt puse înainte.
10:9 Șiⓨ tămăduiți pe cei bolnavi în ea și spuneți‐le: Împărăția lui Dumnezeu s‐aⓩ apropiat de voi.
10:10 Dar în orice cetate veți intra și nu vă primesc ei, ieșiți în ulițele ei și ziceți:
10:11 Chiarⓐ praful din cetatea voastră ce s‐a lipit de picioarele noastre, noi îl scuturăm împotriva voastră. Însă cunoașteți aceasta că Împărăția lui Dumnezeu s‐a apropiat.
10:12 Vă spun că în ziua aceea va fi maiⓑ ușor pentru Sodoma decât pentru cetatea aceea.
10:13 Vaiⓒ de tine Horazine! vai de tine Betsaido! Pentru căⓓ dacă s‐ar fi făcut în Tir și Sidon puterile care au fost făcute în voi, demult s‐ar fi pocăit șezând în sac și cenușă.
10:14 Însă va fi mai ușor Tirului și Sidonului la judecată decât vouă.
10:15 Și tu,ⓔ Capernaume, oare vei fi ridicatⓕ până la cer? Până la Hades vei fi pogorât.ⓖ
10:38 Iar pe când mergeau ei pe calea lor, a intrat într‐un sat. Și o femeie cu numele Martaⓐ l‐a primit în casa ei.
10:39 Și ea avea o soră numită Maria, careⓑ și ea ședea josⓒ la picioarele Domnului și asculta cuvântul lui.
10:40 Iar Marta era prinsă la o parte de multă slujire. Și a venit la el deodată și a zis: Doamne, nu‐ți pasă că sora mea m‐a lăsat singură să slujesc? Zi‐i deci să pună mâna cu mine.
10:41 Și Domnul a răspuns și i‐a zis: Marto, Marto, pentru multe te îngrijorezi și te tulburi tu,
10:42 dar unⓓ singur lucru este de trebuință; căci Maria și‐a ales partea cea bună, care nu va fi luată de la ea.
11:27 Și a fost așa: pe când zicea el acestea, o femeie din gloată a ridicat glasul și i‐a zis: Fericitⓣ este pântecele care te‐a purtat și țâțele pe care le‐ai supt.
11:28 Iar el a zis: Mai bine fericițiⓤ cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu și‐l păzesc.
2:14 Căci voi, fraților, v‐ați făcut următori ai bisericilorⓧ lui Dumnezeu care sunt în Iudeea în Hristos Isus: pentru că ați suferit și voi aceleașiⓨ de la cei de un neam cu voi, ca și ei de laⓩ iudei,
2:15 careⓐ au omorât și pe Domnul Isus, și pe prorociiⓑ lor, și pe noi ne‐au prigonit și nu sunt plăcuți lui Dumnezeu șiⓒ sunt protivnici tuturor oamenilor,
2:16 oprindu‐neⓓ să vorbim Neamurilor caⓔ să fie mântuite, pentru că să umple totdeauna măsura păcatelor lor. Dar mânia aⓕ dat peste ei până la capăt.
2:17 Dar noi, fraților, fiind lipsiți de voi pentru o vreme de un ceas, cu fațaⓖ, nu cu inima, ne‐am silit și mai mult cu mult dor ca să vă vedemⓗ fața.
2:18 De aceea am voit să venim la voi, eu Pavel, și o dată și de două ori; și ne‐a împiedicat Satanaⓘ.
2:19 Căci careⓙ este nădejdea noastră sau bucuria sau cununaⓚ laudei? Oare nu chiar voi înaintea Domnului nostru Isus laⓛ venirea lui?
2:5 Gândițiⓥ în voi aceasta ce era și în Hristos Isus,
2:6 careⓦ, fiind în formă de Dumnezeu, n‐aⓧ socotit ceva de răpit ca să fie deopotrivă cu Dumnezeu,
2:7 ciⓨ s‐a dezbrăcat pe sine însuși, luând formă de robⓩ, făcându‐seⓐ în asemănarea oamenilor
2:8 și în înfățișare fiind aflat ca un om, s‐a smerit pe sine, făcându‐seⓑ ascultător până la moarte, moarte însă de cruce.
2:9 De aceea și Dumnezeu l‐aⓒ înălțat foarte sus și i‐aⓓ dăruit numele care este mai presus de orice nume,
2:10 pentru caⓔ în numele lui Isus să se plece orice genunchi al celor cerești și al celor pământești și al celor de sub pământ,
2:11 și oriceⓕ limbă să mărturisească spre slava lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Hristos este Domn.
