Evanghelia după Luca
24:12 Darⓔ Petru s‐a sculat și a alergat la mormânt și plecându‐se vede fâșiile de pânză singure: și a plecat acasă minunându‐se de ceea ce se făcuse.
24:13 Și iată doiⓕ dintre ei se duceau în aceeași zi la un sat al cărui nume era Emaus, depărtat de Ierusalim de șaizeci de stadii.
24:14 Și ei vorbeau unul către altul de toate întâmplările acestea.
24:15 Și a fost așa: pe când vorbeau ei și cercetau împreună, Isusⓖ însuși s‐a apropiat și mergea împreună cu ei.
24:16 Dar ochiiⓗ lor erau ținuți ca să nu‐l cunoască.
24:17 Și el a zis către ei: Ce cuvinte sunt acestea pe care le schimbați unul cu altul mergând? Și ei au stat cu fețele amărâte.
24:18 Și unul din ei, cu numeleⓘ Cleopa, răspunzând a zis către el: Tu singur stai vremelnic în Ierusalim și nu cunoști cele întâmplate în el în aceste zile?
24:19 Și el le‐a zis: Care? Iar ei i‐au zis: Cele despre Isus din Nazaret, careⓙ a fost bărbat proroc, puternicⓚ în faptă și în cuvânt înaintea lui Dumnezeu și a întregului popor.
24:20 Și cumⓛ mai marii preoților și mai marii noștri l‐au dat la osândă de moarte și l‐au răstignit.
24:21 Iar noi nădăjduiam că el este cel ceⓜ avea să răscumpere pe Israel, dar cu toate acestea astăzi merge pe a treia zi de când s‐au făcut acestea.
24:22 Ci și uneleⓝ femei dintr‐ale noastre ne‐au pus în uimire: fiind duse dis‐de‐dimineață la mormânt
24:23 și negăsind trupul lui, au venit spunând că au văzut și arătare de îngeri care zic că el este viu.
24:24 Și unii dintre cei ce erau cu noi auⓞ plecat la mormânt și au găsit astfel cum au spus și femeile, iar pe el nu l‐au văzut.
24:25 Și el a zis către ei: O, nepricepuților și zăbavnici cu inima să credeți în cele ce au vorbit prorocii!
24:26 Oare nuⓟ trebuia ca Hristosul să sufere acestea și să intre în slava sa?
24:27 Șiⓠ începând de la Moiseⓡ și de la toțiⓢ prorocii, le‐a tâlcuit prin toate scripturile cele despre el.
24:28 Și s‐au apropiat de satul unde mergeau și elⓣ s‐a făcut că merge mai departe.
24:29 Iar eiⓤ au stăruit de el zicând: Rămâi cu noi pentru că este spre seară și ziua aproape s‐a plecat. Și a intrat ca să rămână cu ei.
24:30 Și a fost așa: pe când stătea el la masă cu ei, aⓥ luat pâinea și a binecuvântat‐o și a frânt și le‐a dat.
24:31 Și li s‐au deschis ochii și l‐au cunoscut; și el s‐a făcut nevăzut de la ei.
24:32 Și au zis unul către altul: Oare nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe cale și când ne deschidea scripturile?
24:33 Și s‐au sculat chiar în acel ceas și s‐au întors la Ierusalim și au aflat adunați laolaltă pe cei unsprezece și pe cei împreună cu ei,
24:34 zicând: Într‐adevăr Domnul s‐a sculat și s‐a arătat lui Simonⓦ.
24:35 Și ei au istorisit cele de pe cale și cum li se făcuse cunoscut la frângerea pâinii.
Evrei
11:24 Prin credință Moiseⓩ, când s‐a făcut mare, n‐a primit să fie numit fiul fiicei lui Faraon,
11:25 alegândⓐ mai bine să sufere răul cu poporul lui Dumnezeu decât să se bucure de plăcerile pentru o vreme ale păcatului,
11:26 socotind ocaraⓑ lui Hristos mai mare bogăție decât comorile Egiptului; căci se uita la răsplătireⓒ.
11:32 Și ce să mai zic? Căci nu‐mi va ajunge vremea dacă istorisesc despre Ghedeonⓚ, Baracⓛ, Samsonⓜ, Ieftaieⓝ, despre Davidⓞ și Samuelⓟ și despre proroci,
11:33 care prin credință au biruit împărății, au lucrat dreptate, auⓠ dobândit făgăduințe, auⓡ astupat gurile leilor,
11:34 auⓢ stins puterea focului, auⓣ scăpat de ascuțișuri de sabie, s‐au împuternicit din slăbiciuneⓤ, s‐au făcut tari în război, au făcutⓥ să plece tabere de străini;
11:35 femeileⓦ au primit prin înviere pe morții lor, iar alții întinși pe roată au fost chinuițiⓧ, neprimind răscumpărarea, ca să dobândească o mai bună înviere;
11:36 iar alții au fost încercați prin batjocuriri și biciuiri, ba încă prin legăturiⓨ și temniță;
11:37 auⓩ fost uciși cu pietre, au fost fierăstruiți, au fost ispitiți, au murit de moarte cu sabia, au umblatⓐ încoace și încolo înⓑ piei de oaie, în piei de capră; fiind în lipsă, necăjiți, suferind răul,
11:38 (ei, de care lumea nu era vrednică) au rătăcit în pustii și în munți și înⓒ peșteri și în crăpăturile pământului.
11:39 Și aceștia toți, deși au primit mărturieⓓ prin credința lor, n‐au luat cu sine făgăduința,
11:40 Dumnezeu având în vedere mai dinainte cevaⓔ mai bun pentru noi, ca ei să nu ajungăⓕ la desăvârșire fără noi.
12:1 De aceea și noi, fiindcă avem împrejurul nostru un așa de mare nor de martori, lepădândⓖ orice greutate și păcatul ce lesne înfășoară, săⓗ alergăm cu stăruințăⓘ în lupta ce ne stă înainte,
12:2 privind țintă la Isus, căpetenia și desăvârșirea credinței noastre, careⓙ pentru bucuria care stătea înaintea lui a suferit crucea, după ce a disprețuit rușinea, șișadeⓚ la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu.
Evanghelia după Ioan
1:43 A doua zi a voit să iasă în Galileea și găsește pe Filipⓦ și‐i zice: Urmează‐mă.
1:44 Iar Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei și Petru.
1:45 Filip găsește pe Natanaelⓧ și‐i zice: Noi am găsit pe acela despre care a scris Moiseⓨ în lege și prorociiⓩ, pe Isus din Nazaretⓐ, fiul lui Iosif.
1:46 Și Natanael i‐a zis: Poate fi ceva bun din Nazaretⓑ? Filip îi zice: Vino și vezi.
1:47 Isus a văzut pe Natanael venind la el și zice despre el: Iată cuⓒ adevărat un israelit în care nu este viclenie.
1:48 Natanael îi zice: De unde mă cunoști? Isus a răspuns și i‐a zis: Mai înainte de a te striga Filip când erai sub smochin te‐am văzut.
1:49 Natanael i‐a răspuns: Rabi, tu eștiⓓ Fiul lui Dumnezeu, tu ești Împăratulⓔ lui Israel.
1:50 Isus a răspuns și i‐a zis: Pentru că ți‐am zis că te‐am văzut sub smochin, crezi? Vei vedea lucruri mai mari decât acestea.
1:51 Și‐i zice: Adevărat, adevărat vă spun, veți vedeaⓕ cerul deschis și pe îngerii lui Dumnezeu suindu‐se și pogorându‐se peste Fiul omului.
