Epistola lui Iacov
3:1 Nuⓘ fiți mulți învățători, frații mei, știindⓙ că vom lua mai mare judecată.
3:2 Căci toți ne poticnim înⓚ multe feluri. Dacăⓛ nu se poticnește cineva în cuvânt, acesta esteⓜ un bărbat desăvârșit, în stare să înfrâneze și tot trupul.
3:3 Iar dacă punem frânele în gurile cailorⓝ ca să ni‐i supunem, ducem după noi și tot trupul lor.
3:4 Iată chiar corăbiile, deși sunt așa de mari și mânate de vânturi iuți, sunt duse de o cârmă foarte mică încotro voiește pornirea celui ce le cârmuește.
3:5 Așa și limbaⓞ, este un mic mădular și se fălește cu lucruri mariⓟ. Iată un mic foc ce mare pădure aprinde!
3:6 Și limbaⓠ este un foc: lumea nedreptății! Limba este așezată între mădularele noastre, ea mânjeșteⓡ tot trupul și aprinde cu flacără roata nașterii și este aprinsă cu flacări de gheenă.
3:7 Căci orice fire de fiare și păsări, de târâtoare și de viețuitoare de mare este domolită și a fost domolită de firea omenească,
3:8 dar limba nimeni dintre oameni nu poate s‐o domolească; este un rău fără odihnă, este plinăⓢ de otravă aducătoare de moarte.
3:9 Cu ea binecuvântăm pe Domnul și Tatăl și cu ea blestemăm pe oameni, careⓣ sunt făcuți după asemănarea lui Dumnezeu.
3:10 Din aceeași gură iese binecuvântare și blestem. Nu trebuie, frații mei, ca acestea să fie așa.
Evanghelia după Marcu
11:11 Șiⓘ a intrat în Ierusalim în Templu. Și când a privit de jur împrejur la toate, fiind acum pe înserate, a plecat la Betania cu cei doisprezece.
11:12 Și aⓙ doua zi când au ieșit din Betania, a flămânzit.
11:13 Și văzândⓚ de departe un smochin având frunze, s‐a apropiat să vadă dacă poate va găsi ceva în el. Și când a venit la el, n‐a găsit nimic decât frunze, căci nu era vremea smochinelor.
11:14 Și a răspuns și i‐a zis: De‐acum înainte nimeni să nu mănânce rod din tine în veac. Și ucenicii lui au auzit aceasta.
11:15 Și vinⓛ la Ierusalim. Și el a intrat în Templu și a început să scoată afară pe cei ce vindeau și pe cei ce cumpărau în Templu și a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei.
11:16 Și nu îngăduia să ducă cineva vreun vas în Templu.
11:17 Și‐i învăța și le zicea: Oare nu este scris: Casaⓜ mea se va chema o casă de rugăciune pentru toate Neamurile? Iar voiⓝ ați făcut‐o o peșteră de tâlhari.
11:18 Și mai marii preoților și cărturarii auⓞ auzit și căutau cum să‐l piardă, căci se temeau de el, căci toatăⓟ gloata era uimită de învățătura lui.
11:19 Și când se făcea seară, ieșea afară din cetate.
11:20 Și pe când treceau ei dimineațaⓠ, au văzut smochinul uscat din rădăcini.
11:21 Și Petru, aducându‐și aminte, îi zice: Rabi, iată smochinul pe care l‐ai blestemat s‐a uscat.
11:22 Și Isus răspunzând le zice: Aveți credință în Dumnezeu.
11:23 Adevăratⓡ vă spun că oricine va zice muntelui acestuia: Ridică‐te și aruncă‐te în mare! și nu se va îndoi în inima sa, ci va crede că ce zice se va face, va avea.
Faptele Apostolilor
19:1 Și a fost așa: pe când era Apoloⓦ în Corint, Pavel trecând prin părțile de sus, a venit la Efes și a găsit pe unii ucenici.
19:2 Și le‐a zis: Ați primit voi Duhul Sfânt când ați crezut? Iar ei i‐au zis: Dar nici n‐amⓧ auzit dacă este Duhul Sfânt.
19:3 Și a zis: Pentru ce botez ați fost dar botezați? Și ei au zis: Pentruⓨ botezul lui Ioan.
19:4 Și Pavel a zis: Ioanⓩ a botezat cu botezul pocăinței, zicând poporului ca să creadă în cel ce vine după el, adică în Isus.
19:5 Și când au auzit, au fost botezați pentruⓐ numele Domnului Isus.
19:6 Și după ceⓑ a pus Pavel mâinile asupra lor, Duhul Sfânt a venit peste ei și vorbeauⓒ în limbi și proroceau.
19:7 Și toți erau ca la doisprezece bărbați.
19:8 Șiⓓ a intrat în sinagogă și vorbea cu îndrăzneală vreme de trei luni, vorbind cu ei și înduplecându‐i cu privire la cele despreⓔ Împărăția lui Dumnezeu.
Evanghelia după Ioan
1:29 A doua zi vede pe Isus venind la el și zice: Iată Mielulⓝ lui Dumnezeu careⓞ ridică păcatul lumii!
1:30 Acestaⓟ este cel despre care am zis: După mine vine un bărbat care a fost înaintea mea, căci era întâi în privința mea.
1:31 Și eu nu‐l știam, ci ca să fie arătat lui Israel, pentruⓠ aceasta am venit eu botezând cu apă.
1:32 Și Ioanⓡ a mărturisit zicând: Am văzut pe Duhul pogorându‐se din cer ca un porumbel și a rămas peste el.
1:33 Și eu nu‐l știam, ci cel ce m‐a trimis să botez cu apă, acela mi‐a zis: Peste care vei vedea Duhul pogorându‐se și rămânând peste el, acesta este cel ceⓢ botează cu Duhul Sfânt.
1:34 Și eu am văzut și am mărturisit că acesta este Fiul lui Dumnezeu.
