Evanghelia după Ioan
21:1 După acestea Isus s‐a arătat iarăși ucenicilor la marea Tiberiadei; și s‐a arătat astfel.
21:2 Erau împreună Simon Petru și Toma numit Geamăn și Natanaelⓨ cel de la Cana Galileei și aiⓩ lui Zebedei și alți doi dintre ucenicii lui.
21:3 Simon Petru le zice: Mă duc să pescuiesc. Ei îi zic: Venim și noi cu tine. Au ieșit și au intrat în corabie și în noaptea aceea n‐au prins nimic.
21:4 Și când s‐a făcut dimineață, Isus a stat la țărm; totuși ucenicii nu știauⓐ că este Isus.
21:5 Deci Isusⓑ le zice: Copii, nu cumva aveți ceva de mâncare? Ei i‐au răspuns: Nu.
21:6 Iar el le‐a zisⓒ: Aruncați mreaja în partea dreaptă a corabiei și veți afla. Au aruncat deci și nu mai puteau s‐o tragă de mulțimea peștilor.
21:7 Uceniculⓓ acela pe care‐l iubea Isus zice deci lui Petru: Este Domnul. Deci Simon Petru, când a auzit că este Domnul, și‐a încins haina (căci era gol) și s‐a aruncat în mare.
21:8 Iar ceilalți ucenici au venit cu corăbioare, (căci nu erau departe de pământ, ci ca la două sute de coți), târând mreaja cu pești.
21:9 Deci când au ieșit la pământ, văd un foc de jăratic acolo și pește pus pe el și pâine.
21:10 Isus le zice: Aduceți din peștii pe care i‐ați prins acum.
21:11 Simon Petru deci s‐a suit și a tras mreaja la pământ, plină de pești mari, o sută cincizeci și trei; și deși erau atât de mulți, mreaja nu s‐a rupt.
21:12 Isus le zice: Venițiⓔ de prânziți. Niciunul dintre ucenici nu îndrăznea să‐l întrebe: Tu cine ești? știind că este Domnul.
21:13 Isus vine și ia pâinea și le dă, asemenea și peștele.
21:14 Acum aceasta este a treiaⓕ oară când s‐a arătat Isus ucenicilor după ce s‐a sculat dintre cei morți.
2 Timotei
4:5 Tu însă fii treaz în toate, suferăⓑ răul, fă lucru de evanghelistⓒ, împlinește‐ți bine slujba.
4:6 Căci euⓓ sunt chiar turnat ca o jertfă de băutură și vremea mutăriiⓔ mele este aproape.
4:7 M‐am luptatⓕ lupta cea bună, am sfârșit alergarea, am păzit credința;
4:8 de acum îmi stă înainte cununaⓖ dreptății, pe care mi‐o va da Domnul, dreptul Judecător, înⓗ ziua aceea, dar nu numai mie, ci și tuturor celor ce au iubit arătarea lui.
Evanghelia după Marcu
1:1 Începutul Evangheliei lui Isus Hristos, Fiulⓐ lui Dumnezeu,
1:2 după cum este scris în Isaia prorocul: Iatăⓑ eu trimit înaintea feței tale pe solul meu, care va pregăti calea ta.
1:3 Glasulⓒ unuia care strigă în pustie: Pregătiți calea Domnului, faceți‐i drepte cărările.
1:4 Ioanⓓ a venit botezând în pustie și propovăduind botezul pocăinței spre iertarea păcatelor.
1:5 Și totⓔ ținutul Iudeei și toți cei din Ierusalim ieșeau la el și erau botezați de el în râul Iordan, mărturisindu‐și păcatele.
1:6 Și Ioan era îmbrăcatⓕ cu peri de cămilă și cu o cingătoare de piele împrejurul coapselor sale și mânca lăcusteⓖ și miere sălbatică.
1:7 Și propovăduia zicând: După mine vineⓗ cel ce este mai puternic decât mine, căruia eu nu sunt vrednic să mă plec să‐i dezleg cureaua încălțămintelor lui.
1:8 Euⓘ v‐am botezat cu apă, dar el vă va boteza cuⓙ Duhul Sfânt.
1:9 Și a fost așa: Înⓚ zilele acelea Isus a venit de la Nazaretul Galileei și a fost botezat de Ioan în Iordan.
1:10 Și îndată, cum a ieșitⓛ din apă, a văzut cerurile desfăcute și pe Duhul pogorându‐se peste el ca un porumbel.
1:11 Și s‐a făcut un glas din ceruri: Tuⓜ ești Fiul meu cel iubit, în tine mi‐am găsit plăcerea.
1 Corinteni
10:1 Căci nu voiesc, fraților, să nu știți că părinții noștri toți erau sub norⓗ și toți au trecut prin mareⓘ,
10:2 și toți au fost botezați pentru Moise în nor și în mare,
10:3 și toți au mâncat aceeași mâncareⓙ duhovnicească,
10:4 și toți au băut aceeași băuturăⓚ duhovnicească, pentru că beau dintr‐o stâncă duhovnicească ce‐i urma, iar stânca era Hristos.
Evanghelia după Luca
3:1 Iar în anul al cincisprezecelea al dregătoriei lui Tiberiu Cezar, fiind dregător al Iudeei Ponțiu Pilat, și tetrarh al Galileei Irod, iar Filip, fratele lui, tetrarh al Ituriei și al ținutului Trahonitei și Lisania tetrarh al Abilenei,
3:2 cândⓖ erau mari preoți Ana și Caiafa, Cuvântul lui Dumnezeu a fost către Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie.
3:3 Șiⓗ el a venit în tot ținutul din împrejurimile Iordanului propovăduind botezul pocăinței pentruⓘ iertarea păcatelor,
3:4 cum este scris în cartea cuvintelor lui Isaia prorocul: Glasulⓙ unuia care strigă în pustie: Gătiți calea Domnului, faceți drepte cărările lui.
3:5 Orice vale va fi umplută și orice munte și orice deal va fi scoborât și cele strâmbe se vor face drepte și cele zgronțuroase căi netede
3:6 și oriceⓚ carne va vedea mântuirea lui Dumnezeu.
3:7 Deci zicea gloatelor care ieșeau ca să fie botezate de el: Puiⓛ de năpârci, cine v‐a înștiințat să fugiți de urgia viitoare?
3:8 Faceți deci roade vrednice de pocăință, și nu începeți a zice în voi înșivă: Avem tată pe Avraam. Căci vă spun că Dumnezeu poate din pietrele acestea să scoale copii lui Avraam.
3:9 Și chiar acum securea stă la rădăcina pomilor; deciⓜ orice pom care nu face rod bun este tăiat și aruncat în foc.
3:10 Și gloatele îl întrebau zicând: Ceⓝ să facem deci?
3:11 Și el a răspuns și le zicea: Cineⓞ are două cămăși să împartă celui ce n‐are și cine are de mâncare să facă la fel.
3:12 Și auⓟ venit și vameși ca să fie botezați și i‐au zis: Învățătorule, ce să facem?
3:13 Și el le‐a zis: Nuⓠ stoarceți nimic mai mult peste ce vă este hotărât.
3:14 Și cei ce slujesc în oaste de asemenea îl întrebau zicând: Și noi ce să facem? Și el le‐a zis: Nu asupriți pe nimeni, nuⓡ năpăstuiți pe nimeni și fiți mulțumiți cu lefurile voastre.
3:15 Iar pe când poporul era în așteptare și toți cugetau în inimile lor despre Ioan, nu cumva ar fi el Hristosul,
3:16 Ioan a răspuns zicând tuturor: Euⓢ în adevăr vă botez cu apă, dar vine cel ce este mai puternic decât mine, căruia nu sunt vrednic să‐i dezleg cureaua încălțămintelor: el vă va boteza cu Duhul Sfânt și cu foc;
3:17 a cărui lopată este în mâna lui, ca să‐și curețe cu totul aria șiⓣ să strângă grâul în grânarul lui; iar pleava o va arde în foc nestins.
3:18 Deci multe altele îndemnând, vestea poporului Evanghelia.