Episcop
Sfinții Mucenici Zinovie și Zinovia s-au născut în cetatea Egeea din Cilicia, din părinți binecredincioși. După moartea acestora, fratele și sora au hotărât să renunțe la bogățiile lumești și să se dăruiască în întregime lui Hristos, împărțindu-și averea săracilor. Zinovie a primit de la Dumnezeu darul tămăduirii bolilor, iar Zinovia a ales să trăiască în sărăcie de bunăvoie și în feciorie.
În timpul prigoanei pornite de împăratul Dioclețian, Zinovie a fost prins și supus la chinuri pentru credința sa. El L-a mărturisit cu statornicie pe Hristos, alegând suferința pentru El în locul vieții trecătoare. Aflând despre pătimirile fratelui său, Zinovia a venit la el și a mărturisit și ea credința creștină, dorind să împărtășească aceeași cunună a muceniciei.
Amândoi au fost supuși unor chinuri cumplite, însă nu s-au înfricoșat, punându-și speranța în ajutorul lui Dumnezeu. Au fost aruncați într-un cazan cu apă clocotită, dar au rămas nevătămați. În cele din urmă, au fost uciși cu sabia și au întâmpinat moartea cu bucurie, rugându-se pentru dobândirea vieții veșnice.
După moartea lor, trupurile le-au fost îngropate în taină de preotul Ermoghen. Astăzi, sfinții slăvesc pe Dumnezeu în odihna cea veșnică.
