Sfântul Mihail, de neam bulgar, s-a născut în cetatea Potuka și, încă din copilărie, a fost un creștin evlavios. La vârsta de douăzeci și cinci de ani a intrat în oaste și a ajuns conducător al unei cete de soldați. În timpul războiului împotriva etiopienilor și agarenilor, când armata greacă s-a retras cuprinsă de frică, el nu s-a înspăimântat, ci, rugându-se lui Dumnezeu, a pornit împotriva vrăjmașilor și a dobândit biruință cu ajutorul Dumnezeiesc.
După război, Mihail a pornit spre casă. Pe drum a întâlnit un șarpe uriaș care ucidea și devora oameni. După ce a aflat de la o tânără despre primejdia pe care o reprezenta această creatură, a hotărât să o înfrunte. Rugându-se lui Dumnezeu, a reușit să omoare balaurul, însă a fost rănit. Când au aflat despre fapta sa, locuitorii orașului l-au întâmpinat cu multă recunoștință.
Întorcându-se acasă, Sfântul Mihail a trecut curând la Domnul. La mormântul său s-au săvârșit numeroase minuni și vindecări. Mai târziu, în vremea celui de-al Doilea Țarat Bulgar, țarul Ioniță Caloian, a mutat moaștele sfântului în cetatea Târnovo, unde au fost întâmpinate cu mare cinste de patriarh și de popor.
