Arhiepiscop
Sfântul Chiril al Alexandriei, de neam din Alexandria, era nepotul patriarhului Teofil. După ce a primit o educație aleasă, a fost hirotonit arhidiacon. După moartea unchiului său, a fost ales în unanimitate pe scaunul patriarhal. Sfântul Chiril i-a alungat pe ereticii novațieni, care învățau că cei căzuți în păcat nu mai pot fi primiți în comuniunea Bisericii, chiar dacă se pocăiesc. A izgonit, de asemenea, duhurile necurate din locul numit Manufin, mutând acolo moaștele Sfinților Mucenici Chir și Ioan, fapt ce a adus multe vindecări. În Alexandria a luptat împotriva iudeilor, care făceau mult rău creștinilor, iar după ce aceștia au atacat o biserică creștină, i-a izgonit din cetate. Sfântul Chiril s-a confruntat și cu erezia lui Nestorie, care tăgăduia firea Dumnezeiască a lui Hristos și o numea pe Fecioara Maria „Născătoare de Hristos”, iar nu „Născătoare de Dumnezeu”. Sfântul Chiril a scris cu multă perseverență împotriva lui Nestorie, chemându-l la pocăință și apărând dreapta credință. În anul 431, la Sinodul Ecumenic de la Efes, Nestorie a fost judecat ca eretic, iar Sfântul Chiril a fost unul dintre cei mai mari apărători ai credinței ortodoxe. El s-a împăcat și cu Sfântul Ioan Gură de Aur, iar numele acestuia a fost înscris din nou în dipticele Bisericii. Sfântul Chiril a trecut la Domnul, lăsând în urma sa o moștenire bogată în apărarea Ortodoxiei.
