Născut în Dyrrachium, a rămas orfan și a intrat la școala din Constantinopol. A atras atenția împăratului Comnenos cu vocea sa dulce și a devenit cântăreț de curte. În ciuda succesului său, suferea din cauza gândurilor despre căsătorie și plăcerile trecătoare, hotărând să fugă în pustie. Pe Muntele Sfânt, a întâlnit un egumen care l-a binecuvântat pentru viața monahală. Ioan a fost acceptat în lavră, unde păstorea turma și s-a adâncit în rugăciune.
Împăratul, aflând despre fuga sa, l-a căutat, dar Ioan a rămas necunoscut. Într-o zi, impresionând un pustnic cu cântarea sa, a fost chemat de egumen. Ioan s-a descoperit egumenului, care, temându-se de mânia împăratului, s-a dus la Constantinopol. Împăratul, auzind despre decizia sa de a rămâne călugăr, l-a binecuvântat pentru mântuirea sufletului său.
Ioan a construit o chilie și o biserică, continuând să cânte în catedrală. Într-o noapte, Maica Domnului i s-a arătat în vis, binecuvântându-l și oferindu-i un ban de aur. Ioan, primind vindecare de rănile sale, și-a continuat viața spirituală, fiind învrednicit de o viziune a sfârșitului său. A murit cu o rugăciune pe buze, poruncind să fie îngropat în biserica Arhanghelilor pe care a construit-o. Acum în cer, îl laudă pe Dumnezeu împreună cu îngerii.
