Sfântul Ioan, de neam din Trapezunt, a fost un viteaz ostaș al lui Hristos, împlinind poruncile lui Dumnezeu. Se îndeletnicea cu negustoria și călătorea adesea pe mare. În timpul uneia dintre călătorii a fost învinuit că ar dori să se lepede de credința creștină, iar aceasta a fost cauza pătimirilor sale.
Căpetenia corabiei, fiind păgân, a clevetit împotriva sfântului, iar acesta a fost adus înaintea dregătorului cetății, care încerca să-l silească să treacă la păgânism. Sfântul Ioan, mărturisindu-și credința, a respins cu îndrăzneală făgăduințele și amenințările chinuitorului, spunând că nu se va închina creaturilor în locul Creatorului.
După chinuri cumplite, fiind bătut și întins la pământ, sfântul nu și-a pierdut bărbăția și a continuat să se roage lui Dumnezeu. Pătimirile au durat până când a fost osândit la moarte. Sfântul Ioan a fost tăiat cu sabia, săvârșindu-și astfel nevoința mucenicească.
După moartea sa, s-au săvârșit multe minuni: trupul sfântului a fost înconjurat de lumină, iar mulți au văzut îngeri cântând slavă lui Dumnezeu. Moaștele lui au fost îngropate de creștini, iar mai târziu au devenit izvor de tămăduiri și minuni.
Mai târziu, Sfântul Ioan a fost cinstit în Moldova, unde moaștele sale au fost aduse cu mare evlavie. Marele voievod Alexandru, dorind să aibă sfintele moaște, a rânduit aducerea lor, iar aceasta a fost cauză de multe vindecări și binefaceri pentru credincioși.
