Împărații nelegiuiți Maximian și Maximin au poruncit declanșarea persecuției împotriva creștinilor. Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron, tânăr recrutat în legiunea din Marmarita, a refuzat să aducă jertfă idolilor, mărturisindu-și credința în Iisus Hristos. A fost supus la chinuri cumplite, însă a îndurat toate suferințele cu bărbăție, nădăjduind în Domnul. Sfântul a fost aruncat în temniță, unde i S-a arătat Hristos, întărindu-l sufletește. A refuzat orice hrană, încredințându-se în întregime purtării de grijă a lui Dumnezeu. După noi și cumplite torturi, a fost condamnat să fie ars de viu. Făcându-și semnul Sfintei Cruci, a intrat în flăcări, iar Duhul Sfânt l-a înconjurat și i-a răcorit văpaia. Astfel, Sfântul Teodor și-a încredințat sufletul lui Dumnezeu în pace.
Trupul sfântului a fost înmormântat de evlavioasa Eusevia în cetatea Evhaita, unde ea îi săvârșea în fiecare an pomenirea. Sfântul Mare Mucenic Teodor a trecut la Domnul în jurul anului 306, la 17 februarie.
După moartea sa, în vremea împăratului Iulian Apostatul, sfântul i s-a arătat în vedenie arhiepiscopului Eudoxie și l-a avertizat să-i îndemne pe creștini să nu cumpere alimente stropite cu sângele jertfelor aduse idolilor. În locul acestora, le-a poruncit să mănânce colivă. Astfel, creștinii au fost izbăviți de viclenia nelegiuitului împărat. De atunci, Biserica binecuvântează coliva în prima sâmbătă din Postul Mare, în amintirea minunii săvârșite de Sfântul Mare Mucenic Teodor.
