Preacuviosul Ioan de Zedazni și cei 12 ucenici ai săi, care au venit din Capadocia în Georgia în mijlocul secolului VI, au devenit fondatorii monahismului georgian. Ioan, care a primit educație spirituală în Antiohia, a ales 12 ucenici și, urmând porunca Maicii Domnului, s-a dus în Georgia, unde a fost întâmpinat cu bucurie de popor și de regele Parsman.
Sfinții au întemeiat obști și au propovăduit creștinismul, distrugând păgânismul și ridicând biserici. Fiecare dintre ucenici, inclusiv Avib, Zenon, Tadeu și Isidor, a întemeiat mănăstiri și biserici în diferite regiuni ale Georgiei, cum ar fi Ikalto, Urbniși și Samtavisi.
Preacuviosul Ioan, opunându-se duhurilor rele, a primit o revelație despre moartea sa și le-a lăsat ucenicilor să-l îngroape într-o peșteră de pe Muntele Zedazeni. După moartea sa, trupul a fost transferat la mănăstire, dar cutremurele au încetat doar după îngroparea sa în peșteră, așa cum a lăsat. În secolul al X-lea, a fost construită o biserică în cinstea lui Ioan Botezătorul, unde se află sfintele sale moaște, lăudate prin multe minuni.
