În timpul persecuției creștinilor în timpul domniei împăratului Antoninus, nobilul Sebastian, ajungând în Cappadocia, l-a întâlnit pe sfântul Hermias, un creștin care a refuzat să aducă jertfe zeilor păgâni. Hermias, crezând în Hristos, a declarat că preferă să sufere pentru credința sa decât să se lepede de Dumnezeu. Sebastian l-a supus la torturi crude, dar sfântul a rămas nevătămat, chiar și atunci când a fost aruncat în cuptor și i s-au dat otravă. Ca rezultat, un vrăjitor, văzând minunile, a crezut în Hristos și a fost executat. Hermias a continuat să îndure chinurile, fără a simți durere, și a vindecat orbi, rugându-se lui Dumnezeu. În cele din urmă, a fost decapitat, încheind astfel martiriul său. Trupul său a fost îngropat de creștini în Comana, unde au avut loc minuni de la moaștele sale.
