Sfinții martiri Suhiy și 16 dintre tovarășii săi erau nobili de seamă la curtea conducătorului albanez. Ei au crezut în Mântuitorul, urmându-l pe preotul Hrizos, și au fost botezați în apele Eufratului, unde au ridicat cinstitul cruce, numit "Crucea Bunavestire." După moartea martirică a lui Hrizos, Suhiy a devenit conducătorul spiritual al fraților, și au dus o viață aspră de nevoință.
Noul conducător al Albaniei păgâne, Datian, aflând despre creștinismul lor, a încercat să-i întoarcă la vechea credință, dar ei au respins îndemnurile lui. La porunca lui Datian, sfinții au fost supuși la torturi: au fost răstigniți și arși. Murind, ei cântau psalmul 21. Trupurile lor au fost tăiate și împrăștiate pe muntele Sukaketi.
Rămășițele sfinte ale martirilor au rămas neputrezite până în secolul IV, când au fost îngropate de creștinii locali. La locul martiriului lor, a fost ridicată o biserică în cinstea Sfântului Grigore, luminătorul Armeniei, și a fost deschisă o fântână vindecătoare.
