Presbiter
Sfântul Sfințit Mucenic Alexandru s-a născut în anul 1870, în satul Oprosievo, ținutul Novo-Rjev, gubernia Pskov, în familia diaconului Matfei Ratkovski. În anul 1891 a absolvit Seminarul Teologic și a fost hirotonit în treapta de diacon, iar în anul 1897 a primit hirotonia întru preot. În anul 1906, părintele Alexandru a fost rânduit să slujească la una dintre bisericile din orașul Toropeț, unde și-a desfășurat întreaga slujire până la sfârșitul său mucenicesc.
La 19 martie 1931, părintele Alexandru a fost arestat împreună cu alți creștini ortodocși, printre care se aflau episcopul de Velikie Luki, Tihon (Rojdestvenski), preoți, diaconi, monahi și mireni ortodocși, pe care autoritățile i-au grupat într-o organizație căreia i-au dat denumirea de „Consolidarea mișcării creștine”.
La 2 aprilie, anchetatorul l-a interogat pe preot. La întrebările acestuia, părintele Alexandru a răspuns: „Părinții mei proveneau din cler. Tatăl meu era diacon în ținutul Novo-Rjev, unde a și murit. Am venit la Toropeț în anul 1906 și aici slujesc până în prezent. Familia mea numără opt persoane. Am trei fii: Anatolie slujește ca preot în satul Sevastianovo, ținutul Toropeț, iar în prezent este exilat de OGPU; Nicolae se află în Kremenciug, însă nu știu unde lucrează; Vladimir slujește la o gospodărie agricolă de stat din ținutul Borovici, gubernia Novgorod. Cele patru fiice ale mele lucrează în instituții sovietice.”
Îi cunosc pe slujitorii Bisericii, precum și pe monahiile din orașul Toropeț; acum sunt arestați, însă îmi este greu să dau alte nume și prenume. Nu am avut niciodată relații apropiate cu nimeni, deoarece locuiesc la marginea orașului, însă oamenii tot au venit la mine pentru diferite treburi. Nu mai pot spune nimic.”
Părintele Alexandru a fost condamnat la trei ani de exil în Kazahstan, iar după încheierea exilului, în anul 1934, s-a întors la Toropeț și a început să slujească în aceeași biserică. Odată cu întoarcerea sa în biserică, viața bisericească a prins din nou viață. Credincioșii îl vedeau în preotul întors la ei pe un mărturisitor al Sfintei Credințe Ortodoxe. Părintele Alexandru a rânduit în biserică săvârșirea slujbelor potrivit tipicului bisericesc, iar monahiile cântau la strană. Pe una dintre monahii a rânduit-o ca starostă a bisericii. Acest lucru a fost deja suficient pentru arestarea sa.
NKVD l-a arestat pe părintele Alexandru la 23 iulie 1937 și l-a închis în închisoarea din Toropeț; în ziua următoare, anchetatorul l-a interogat.
La 31 august, Troica NKVD l-a condamnat pe părintele Alexandru la moarte prin împușcare. Preotul Alexandru Ratkovski a fost împușcat la 4 septembrie 1937.
A fost trecut în rândul sfinților Noilor Mucenici și Mărturisitori ai Rusiei la Sinodul Arhieresc Jubiliar al Bisericii Ortodoxe Ruse din august 2000, pentru cinstire în întreaga Biserică.
