3:1 De aceea, frați sfinți, părtași ai chemăriiⓓ cerești, îndreptați‐vă luarea aminte la Apostolulⓔ și Marele Preot al mărturisirii noastre, adică Isus,
3:2 care este credincios celui ce l‐a rânduit cum a fost și Moiseⓕ în toată casa Lui.
3:3 Căci el a fost învrednicit de o slavă cu atât mai mare decât Moise, cu cât cel ceⓖ a zidit casa are mai multă cinste decât casa.
3:4 Căci orice casă este zidită de cineva, dar cel ceⓗ a zidit toate este Dumnezeu.
16:13 Și când a venit Isus în părțile Cezareei lui Filip, a întrebat pe ucenicii săi, zicând: Cineⓤ zic oamenii că este Fiul omului?
16:14 Iar eiⓥ au zis: Unii zic: Ioan Botezătorul; alții: Ilie. Iar alții: Ieremia sau unul dintre proroci.
16:15 El le zice: Dar voi, cine ziceți că sunt eu?
16:16 Și Simon Petru a răspuns și a zis: Tuⓦ ești Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu.
16:17 Și Isus a răspuns și i‐a zis: Fericit ești Simone, fiul lui Iona, căciⓧ carnea și sângele nu ți‐au descoperit‐o, ci Tatălⓨ meu cel din ceruri.
16:18 Și eu de asemenea îți zic că tuⓩ ești Petru și peⓐ această stâncă voi zidi biserica mea șiⓑ porțile Hadesului nu o vor birui.
10:37 Cineⓓ iubește pe tată sau pe mamă mai mult decât pe mine, nu este vrednic de mine; și cine iubește pe fiu sau pe fiică mai mult decât pe mine, nu este vrednic de mine.
10:38 Și oricineⓔ nu‐și ia crucea sa și nu mă urmează, nu este vrednic de mine.
10:39 Cineⓕ își află viața, o va pierde și cine își pierde viața pentru mine, o va afla.
10:40 Cineⓖ vă primește pe voi, pe mine mă primește și cine mă primește pe mine, primește pe cel ce m‐a trimis pe mine.
10:41 Cineⓗ primește un proroc în nume de proroc, va lua răsplată de proroc și cine primește pe un drept în nume de drept, va lua răsplata unui drept.
10:42 Șiⓘ cine va adăpa pe unul din acești mici numai cu un pahar de apă rece în nume de ucenic, adevărat vă spun, nu‐și va pierde răsplata nicidecum.
11:1 Și a fost așa: când a sfârșit Isus de dat învățături celor doisprezece ucenici ai săi, a trecut de acolo ca să‐i învețe și să propovăduiască în cetățile lor.
2:6 Și noi vorbim înțelepciune între cei desăvârșițiⓖ, dar înțelepciuneⓗ nu a veacului acestuia, nici a stăpânitorilor veacului acestuia careⓘ au să fie desființați.
2:7 Ci vorbim înțelepciunea lui Dumnezeu într‐o taină care a fost ascunsă, pe careⓙ Dumnezeu a rânduit‐o mai înainte de veacuri spre slava noastră;
2:8 pe careⓚ nimeni dintre stăpânitorii veacului acestuia n‐a cunoscut‐o (căci dacăⓛ ar fi cunoscut‐o, n‐ar fi răstignit pe Domnul slavei:)
2:9 Dar după cum este scris: Cele ceⓜ ochiul n‐a văzut și urechea n‐a auzit și la inimă de om nu s‐au suit, sunt cele ce a pregătit Dumnezeu celor ce‐l iubesc,