2:14 Dar Petru stând cu cei unsprezece și‐a ridicat glasul și le‐a rostit: Bărbați iudei și toți care locuiți în Ierusalim, să vă fie cunoscut aceasta și luați în urechi cuvintele mele.
2:15 Căci aceștia nu sunt beți, cum socotiți voi, căciⓦ este numai al treilea ceas din zi.
2:16 Ci aceasta este ce s‐a zis prin prorocul Ioel:
2:17 Și va fi așa: înⓧ zilele din urmă, zice Dumnezeu, voiⓨ turna din Duhul meu peste orice carne și fiii voștri și fiiceleⓩ voastre vor proroci și tinerii voștri vor vedea vedenii și bătrânii voștri vor visa vise;
2:18 și anume voi turna peste robii mei și peste roabele mele în zilele acelea din Duhul meu șiⓐ vor proroci.
2:19 Și voiⓑ da minuni, în cer sus și semne pe pământ jos, sânge și foc și abur de fum.
2:20 Soareleⓒ se va preface în întuneric și luna în sânge mai înainte de a veni ziua Domnului, cea mare și strălucită.
2:21 Și va fi așa: oricineⓓ care va chema numele Domnului va fi mântuit.
24:12 Darⓔ Petru s‐a sculat și a alergat la mormânt și plecându‐se vede fâșiile de pânză singure: și a plecat acasă minunându‐se de ceea ce se făcuse.
24:13 Și iată doiⓕ dintre ei se duceau în aceeași zi la un sat al cărui nume era Emaus, depărtat de Ierusalim de șaizeci de stadii.
24:14 Și ei vorbeau unul către altul de toate întâmplările acestea.
24:15 Și a fost așa: pe când vorbeau ei și cercetau împreună, Isusⓖ însuși s‐a apropiat și mergea împreună cu ei.
24:16 Dar ochiiⓗ lor erau ținuți ca să nu‐l cunoască.
24:17 Și el a zis către ei: Ce cuvinte sunt acestea pe care le schimbați unul cu altul mergând? Și ei au stat cu fețele amărâte.
24:18 Și unul din ei, cu numeleⓘ Cleopa, răspunzând a zis către el: Tu singur stai vremelnic în Ierusalim și nu cunoști cele întâmplate în el în aceste zile?
24:19 Și el le‐a zis: Care? Iar ei i‐au zis: Cele despre Isus din Nazaret, careⓙ a fost bărbat proroc, puternicⓚ în faptă și în cuvânt înaintea lui Dumnezeu și a întregului popor.
24:20 Și cumⓛ mai marii preoților și mai marii noștri l‐au dat la osândă de moarte și l‐au răstignit.
24:21 Iar noi nădăjduiam că el este cel ceⓜ avea să răscumpere pe Israel, dar cu toate acestea astăzi merge pe a treia zi de când s‐au făcut acestea.
24:22 Ci și uneleⓝ femei dintr‐ale noastre ne‐au pus în uimire: fiind duse dis‐de‐dimineață la mormânt
24:23 și negăsind trupul lui, au venit spunând că au văzut și arătare de îngeri care zic că el este viu.
24:24 Și unii dintre cei ce erau cu noi auⓞ plecat la mormânt și au găsit astfel cum au spus și femeile, iar pe el nu l‐au văzut.
24:25 Și el a zis către ei: O, nepricepuților și zăbavnici cu inima să credeți în cele ce au vorbit prorocii!
24:26 Oare nuⓟ trebuia ca Hristosul să sufere acestea și să intre în slava sa?
24:27 Șiⓠ începând de la Moiseⓡ și de la toțiⓢ prorocii, le‐a tâlcuit prin toate scripturile cele despre el.
24:28 Și s‐au apropiat de satul unde mergeau și elⓣ s‐a făcut că merge mai departe.
24:29 Iar eiⓤ au stăruit de el zicând: Rămâi cu noi pentru că este spre seară și ziua aproape s‐a plecat. Și a intrat ca să rămână cu ei.
24:30 Și a fost așa: pe când stătea el la masă cu ei, aⓥ luat pâinea și a binecuvântat‐o și a frânt și le‐a dat.
24:31 Și li s‐au deschis ochii și l‐au cunoscut; și el s‐a făcut nevăzut de la ei.
24:32 Și au zis unul către altul: Oare nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe cale și când ne deschidea scripturile?
24:33 Și s‐au sculat chiar în acel ceas și s‐au întors la Ierusalim și au aflat adunați laolaltă pe cei unsprezece și pe cei împreună cu ei,
24:34 zicând: Într‐adevăr Domnul s‐a sculat și s‐a arătat lui Simonⓦ.
24:35 Și ei au istorisit cele de pe cale și cum li se făcuse cunoscut la frângerea pâinii.
