31:3 Și Domnul a zis lui Iacov: Întoarce‐teⓕ în țara părinților tăi și la rudenia ta și voi fi cu tine.
31:4 Și Iacov a trimis și a chemat pe Rahela și pe Lea la câmp la turma lui.
31:5 Și le‐a zisⓖ: Văd că fața tatălui vostru nu este față de mine ca ieri și alaltăieri. Dar Dumnezeul tatălui meuⓗ a fost cu mine.
31:6 Șiⓘ voi înșivă știți că am slujit tatălui vostru cu toată puterea mea.
31:7 Și tatăl vostru m‐a înșelatⓙ și de zece ori mi‐a schimbat simbriaⓚ. Însă Dumnezeuⓛ nu l‐a lăsat să‐mi facă rău.
31:8 Când ziceaⓜ: Cele pestrițe vor fi simbria ta! atunci toate oile fătau pestrițe; și când zicea: Cele bălțate vor fi simbria ta! atunci toate oile fătau bălțate.
31:9 Și Dumnezeuⓝ a luat vitele tatălui vostru și mi le‐a dat mie.
31:10 Și a fost așa: pe vremea zămislirii turmelor eu mi‐am ridicat ochii și am văzut în vis și iată berbecii care săreau pe oi erau bălțați, pestriți și pătați.
31:11 Șiⓞ Îngerul lui Dumnezeu mi‐a zis în vis: Iacove! Și eu am zis: Iată‐mă!
31:12 Și el a zis: Ridică‐ți acum ochii și vezi; toți berbecii care sar pe oi sunt bălțați, pestriți și pătați; căciⓟ am văzut tot ce‐ți face Laban.
31:13 Eu sunt Dumnezeul din Betelⓠ unde ai uns un stâlp, unde mi‐ai jurat o juruință. Acumⓡ scoală‐te, ieși din țara aceasta și întoarce‐te la țara nașterii tale.
31:14 Și Rahela și Lea au răspuns și i‐au zisⓢ: Avem noi parte sau moștenire în casa tatălui nostru?
31:15 Nu suntem noi socotite de el ca străine? Fiindcă ne‐aⓣ vândut și chiar ne‐a mâncat de tot argintul.
31:16 Căci toată avuția pe care a luat‐o Dumnezeu de la tatăl nostru este a noastră și a copiilor noștri. Acum dar fă tot ce ți‐a zis Dumnezeu.
