1 Petru
4:12 Prea‐iubiților, nu vă mirați de foculⓜ aprins între voi, care a venit peste voi spre încercare, ca și cum vi s‐ar întâmpla ceva străin.
4:13 Ciⓝ întrucât aveți parteⓞ de suferințele lui Hristos, bucurați‐vă; caⓟ și la descoperirea slavei lui să vă bucurați, veselindu‐vă nespus.
4:14 Dacăⓠ sunteți ocărâți pentru numele lui Hristos, fericiți sunteți, pentru că Duhul slavei și al lui Dumnezeu se odihnește asupra voastră.ⓡ
4:15 Căci să nu sufere cinevaⓢ dintre voi ca omorâtor, sau hoț, sau răufăcător, sauⓣ ca amestecându‐se în treburile altora.
4:16 Iar dacă cineva suferă ca creștin, să nu se rușineze, ciⓤ să slăvească pe Dumnezeu în numele acesta.
4:17 Pentru că este vremea nimerită caⓥ judecata să înceapă de la casa lui Dumnezeu; și dacăⓦ începe întâi de la noi, careⓧ va fi sfârșitul celor ce n‐ascultă de evanghelia lui Dumnezeu?
4:18 Șiⓨ dacă dreptul abia este mântuit, unde se va arăta nelegiuitul și păcătosul?
4:19 Astfel și cei ce suferă după voia lui Dumnezeu să‐șiⓩ încredințeze sufletele credinciosului Ziditor, făcând binele.
5:1 Deci pe prezbiteriiⓐ care sunt între voi îi îndemn eu, care sunt împreună prezbiter cu ei și martorⓑ al patimilor lui Hristoș și părtașⓒ al slavei ce are să fie descoperită:
5:2 păstorițiⓓ turma lui Dumnezeu care este între voi veghind asupra ei nuⓔ cu asuprire, ci de bunăvoie, potrivit lui Dumnezeu, niciⓕ pentru un câștig rușinos, ci cu nepregetare,
5:3 nici ca și cum stăpânițiⓖ cu apăsare pe cei dați vouă prin sorțiⓗ, ci făcându‐văⓘ pilde ale turmei.
5:4 Și când se va arăta marele Păstorⓙ, veți lua cununaⓚ deⓛ nevestejit a slavei.
5:5 De asemenea voi cei mai tineri supuneți‐vă prezbiterilor și toțiⓜ îmbrăcați‐vă unii pe alții cu smerenia, pentru că Dumnezeuⓝ se împotrivește celor mândri, dar dă harⓞ celor smeriți.
Evanghelia după Marcu
12:38 Și în învățătura saⓟ zicea: Feriți‐văⓠ de cărturarii care dorescⓡ să umble în veșminte lungi și să primească urări de bine în piețe
12:39 și cele dintâi scaune în sinagogi și cele dintâi scaune la ospețe:
12:40 care mănâncăⓢ cu desăvârșire casele văduvelor, și de ochii lumii se roagă mult, aceștia vor lua mai multă osândă.
12:41 Șiⓣ ședea în fața cutiei pentru daruri și privea cum gloata aruncă bani de aramă înⓤ cutia pentru daruri; și mulți bogați aruncau mult.
12:42 Și a venit o singură văduvă săracă și a aruncat două leptale, adică un codrant.
12:43 Și a chemat la sine pe ucenicii săi și le‐a zis: Adevărat vă spun că văduva aceastaⓥ, care este săracă, a aruncat mai mult decât toți care aruncă în cutia pentru daruri.
12:44 Căci toți au aruncat din ce le prisosește, iar aceasta din lipsa ei a aruncat totⓦ ce avea, tot din ce trăiește.
13:1 Și pe când plecaⓧ el din Templu, unul din ucenicii săi îi zice: Învățătorule, vezi ce fel de pietre și ce fel de zidiri!
13:2 Și Isus i‐a zis: Vezi aceste zidiri mari? Nuⓨ va fi lăsată aici piatră peste piatră care să nu fie desfăcută.
13:3 Și pe când ședea pe muntele Măslinilor în fața Templului, Petru și Iacov și Ioan și Andrei îl întrebau la o parte:
13:4 Spune‐neⓩ când vor fi acestea și care va fi semnul când au să se împlinească toate acestea?
13:5 Iar Isus a început să le zică: Luați seamaⓐ să nu vă amăgească cineva.
13:6 Mulți vor veni în numele meu zicând: Eu sunt! și vor amăgi pe mulți.
13:7 Iar când veți auzi despre războaie și zvonuri de războaie, nu vă înspăimântați; căci aceste lucruri trebuie să fie; dar nu este încă sfârșitul.
13:8 Căci se va ridica neam peste neam și împărăție peste împărăție; vor fi cutremure de pământ pe alocuri; va fi foamete; acesteaⓑ vor fi începutul durerilor.
2 Petru
1:1 Simon Petru, rob și apostol al lui Isus Hristos, celor ce au căpătat o credință deopotrivăⓐ de scumpă cu a noastră prin dreptatea Dumnezeului și Mântuitorului nostru Isus Hristos:
1:2 Harⓑ vouă și pacea să fie înmulțită în cunoștința deplină a lui Dumnezeu și a lui Isus Domnul nostru.
1:3 Întrucât dumnezeiasca lui putere ne‐a dăruit toate cele privitoare la viață și cucernicie, prinⓒ cunoștința deplină a celui ceⓓ ne‐a chemat prin slava și virtutea sa,
1:4 prinⓔ care ne‐a dăruit făgăduințele de preț și mari, ca prin ele să vă faceți părtașiⓕ ai firii dumnezeiești, după ce ați fugitⓖ de stricăciunea care este în lume prin poftă;
1:5 și tocmai pentru aceasta punândⓗ din partea voastră orice sârguință, mai adăugați la credința voastră virtutea; iar la virtute cunoștințaⓘ;
1:6 iar la cunoștință înfrânarea; iar la înfrânare răbdarea; iar la răbdare cucernicia;
1:7 iar la cucernicie dragostea frățeascăⓙ; iar la dragostea frățească iubirea.
1:8 Căci dacă acestea sunt în voi și prisosesc, ele vă fac să nu fiți leneși, niciⓚ neroditori în ce privește cunoștința deplină a Domnului nostru Isus Hristos.
1:9 Căci cine n‐are acestea esteⓛ orb, scurt la vedere și a uitat curățireaⓜ de păcatele sale de altădată.
1:10 De aceea cu atât mai mult, fraților, sârguiți‐vă săⓝ vă întăriți chemarea și alegerea voastră; căci făcând acestea, nu vețiⓞ greși niciodată.
Faptele Apostolilor
12:1 Și pe vremea aceea Irod împăratul și‐a întins mâinile ca să facă rău la unii din ai bisericii.
12:2 Și a omorât cu sabia pe Iacov, frateleⓢ lui Ioan.
12:3 Și când a văzut că place iudeilor, a mai adaus să prindă și pe Petru. Și erau zileleⓣ azimilor.
12:4 Și după ce l‐a prinsⓤ l‐a pus în temniță și l‐a dat la patru străji de câte patru ostași, ca să‐l păzească, fiind hotărât ca după Paști să‐l aducă sus înaintea poporului.
12:5 Deci Petru era păzit în temniță și se făcea stăruitor rugăciune către Dumnezeu pentru el din partea bisericii.
12:6 Și când avea de gând Irod să‐l aducă înainte, în noaptea aceea Petru era culcat între doi ostași, legat cu două lanțuri și păzitorii lângă ușă păzeau temnița.
12:7 Și iată un înger al Domnului a stat lângă el și o lumină a strălucit în chilie; și elⓥ a lovit coasta lui Petru și l‐a deșteptat zicând: Scoală‐te degrabă. Și i‐au căzut jos cătușele din mâini.
12:8 Și îngerul i‐a zis: Încinge‐te și pune‐ți sandalele în picioare. Și el a făcut așa. Și i‐a zis: Aruncă‐ți haina pe tine și urmează‐mă.
12:9 Și a ieșit și‐l urma șiⓦ nu știa că este adevărat ce se face prin înger, ci i se părea că vedeⓧ o vedenie.
12:10 Și după ce au trecut cea dintâi strajă și pe a doua, au venit la poarta de fier care duce în cetate, careⓨ li s‐a deschis de la sine și au ieșit și au trecut înainte printr‐o uliță. Și îndată îngerul s‐a depărtat de la el.
12:11 Și Petru când și‐a venit în sine, a zis: Acum știu cu adevărat că Domnul aⓩ trimis pe îngerul său și m‐aⓐ scăpat din mâna lui Irod și din toată așteptarea poporului iudeilor.
Evanghelia după Ioan
21:15 Deci după ce au prânzit, Isus zice lui Simon Petru: Simone al lui Iona, mă iubești tu mai mult decât aceștia? El îi zice: Da, Doamne, tu știi că te iubesc. El îi zice: Paște mielușeii mei.
21:16 El îi zice iarăși a doua oară: Simone al lui Iona, mă iubești? El îi zice: Da, Doamne, tu știi că te iubesc. El îi zice:ⓖ Paște oițele mele.
21:17 Îi zice a treia oară: Simone al lui Iona, mă iubești? Petru s‐a întristat că i‐a zis a treia oară: Mă iubești? Și i‐a zis: Doamne, știi toateⓗ, tu cunoști că te iubesc. Isus îi zice: Paște oile mele.
21:18 Adevăratⓘ, adevărat îți spun, când erai mai tânăr te încingeai și umblai unde voiai; dar când vei îmbătrâni, îți vei întinde mâinile și altul te va încinge și te va duce unde nu voiești.
21:19 Și a zis aceasta însemnând cuⓙ ce fel de moarte va slăvi pe Dumnezeu. Și după ce a zis aceasta, îi zice: Urmează‐mă.
21:20 Petru, întorcându‐se, zărește venind în urmă pe ucenicul peⓚ care‐l iubea Isus, care se rezemase la cină pe pieptul lui și zisese: Doamne, cine este cel ce te dă prins?
21:21 Deci văzându‐l Petru, zice lui Isus: Doamne, dar acesta ce va fi cu el?
21:22 Isus îi zice: Dacă voiesc ca el să rămână pânăⓛ vin, ce te privește? Tu urmează‐mă.
21:23 Deci a ieșit cuvântul acesta între frați că ucenicul acela nu va muri. Dar Isus nu i‐a zis că nu va muri, ci: Dacă voiesc ca el să rămână până vin, ce te privește?
21:24 Acesta este ucenicul care mărturisește despre acestea și care a scris acestea și știmⓜ că mărturia lui este adevărată.
21:25 ⓝ Sunt și alte multe pe care le‐a făcut Isus, care, dacă s‐ar fi scris câte una, nici chiar lumea, mi se pareⓞ, n‐ar cuprinde cărțile care s‐ar fi scris.
