Sfinții Mucenici Pevsip, Elasip, Mesip, și bunica lor Neonila, precum și Neona, Turvon și Iovila au pătimit în Galia (după alte izvoare, în Cappadocia), în secolul al II-lea, în timpul persecuției împăratului Marcus Aurelius (161–180).
Sfântul Policarp, episcopul Smirnei și ucenic al Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan Teologul, și-a trimis ucenicii în diferite țări pentru a propovădui cuvântul lui Dumnezeu. Aflând despre persecuțiile împotriva creștinilor din Galia, i-a trimis acolo pe preoții Andohie și Benign, împreună cu diaconul Tirs. Ajunși în cetatea Edua, aceștia l-au întâlnit pe senatorul Faust, care i-a rugat să-i boteze familia. Faust l-a adus la ei și pe fiul său, Simforian, care mai târziu avea să pătimească pentru Hristos.
Faust le-a vorbit și despre sora sa, Leonila, și despre nepoții ei, care încă erau păgâni. Sfântul Benign a mers la ea, iar aceasta l-a primit cu bucurie și a primit Sfântul Botez. Pevsip, Elasip, Mesip erau frați de sânge. Potrivit tradiției, ei s-au născut orbi, dar au fost vindecați prin rugăciunile bunicii lor, Leonila. Această minune a fost prima mărturie a puterii credinței creștine în viața lor. Leonila și-a îndemnat nepoții să părăsească închinarea la idoli și să creadă în Domnul Iisus Hristos. Mișcați de cuvintele și de vedeniile primite, tinerii s-au convertit la credința creștină și au primit Sfântul Botez.
După convertirea lor, frații au distrus idolii din casa lor, fapt care a stârnit mânia păgânilor. Ei au fost arestați și supuși la chinuri, însă au mărturisit cu neclintire credința în Hristos. Călăii au adus-o pe bunica lor, Leonila, la locul execuției și i-au poruncit să-i convingă să se lepede de Hristos. Însă ea, apropiindu-se de nepoții săi, i-a lăudat pentru curajul și statornicia lor în mărturisirea credinței. După mucenicia și moartea nepoților săi, Sfânta Leonila a fost ucisă prin tăierea capului.
Martori ai pătimirii fraților și a Leonilei au fost păgânii Neona, Turvon și Iovila. Văzând curajul creștinilor și credința lor neclintită, aceștia au crezut în Hristos.
Convertirea lor a fost imediată și hotărâtă: și-au mărturisit public credința creștină și pentru aceasta au primit, la rândul lor, moarte mucenicească.
Acești sfinți mucenici sunt cinstiți în mod deosebit în Spania, unde numeroase biserici le sunt dedicate. Împăratul bizantin Zenon a dăruit moaștele lor Franței, iar acestea au fost așezate în orașul Langres.
