1:1 Pavel, apostol al lui Hristos Isus, dupăⓐ porunca luiⓑ Dumnezeu Mântuitorul nostru și a lui Hristos Isus, nădejdeaⓒ noastră;
1:2 lui Timoteiⓓ, adevăratulⓔ meu copil în credință: Harⓕ, milă, pace de la Dumnezeu Tatăl și de la Hristos Isus Domnul nostru!
1:3 După cum te‐am îndemnat să rămâi în Efes, când plecamⓖ în Macedonia, caⓗ să poruncești unora să nu învețe pe alții într‐altfel,
1:4 nici să nuⓘ ia aminte la istorisiri închipuite și la înșirări de neamuri ce n‐au margine, ca unele care pricinuescⓙ mai mult neînțelegeri decât economia lui Dumnezeu care este în credință, așa fac acum.
1:5 Iar țintaⓚ poruncii este iubire dinⓛ inimă curată și din cuget bun și din credință fără fățărnicie,
1:6 de la care unii nenimerind ținta, s‐au abătut la vorbire deșartăⓜ,
1:7 voind să fie învățători de lege, nepricepând cu mintea nici cele ce spun, nici cele despre care se rostescⓝ cu încredere.
17:20 Și fiind întrebat de farisei când vine Împărăția lui Dumnezeu, le‐a răspuns și a zis: Împărăția lui Dumnezeu nu vine pe văzute.
17:21 Nici nuⓨ vor zice: Iată este aici. Sau: Colo. Căci iată, Împărățiaⓩ lui Dumnezeu este înăuntrul vostru.
17:22 Și a zis către ucenici: Vorⓐ veni zile când veți dori să vedeți una dintre zilele Fiului omului și nu veți vedea.
17:23 Și văⓑ vor zice: Iată, colo! Iată aici! Nu vă duceți nici nu‐i urmați.
17:24 Căciⓒ ca fulgerul, când fulgeră dintr‐o parte de sub cer și luminează până la cealaltă parte de sub cer, așa va fi Fiul omului în ziua lui.
17:25 Darⓓ întâi trebuie ca el să sufere multe și să fie lepădat de neamul acesta.