Sfântul Mucenic Vianor, originar din ținutul Pisidiei, a fost prins din porunca conducătorului Isauriei, Severian, pentru mărturisirea credinței în Hristos. El nu a acceptat cererea de a se lepăda de Hristos și a fost supus la chinuri cumplite: a fost străpuns cu cuțitul, spânzurat, strujit și ars cu ciocane de fier înroșite în foc; i-au fost scoși dinții și i-au fost tăiate urechile. La aceste chinuri era de față un oarecare Siluan, care, văzând răbdarea sfântului, a crezut în Hristos; pentru aceasta a fost pedepsit: i s-a tăiat limba, iar apoi i s-a tăiat capul. Sfântului Vianor i-au străpuns capul, i-au scos ochiul drept, i-au jupuit pielea capului și, în cele din urmă, i-au tăiat capul. Astfel, amândoi mucenici au murit împreună și și-au încredințat sufletele în mâinile lui Dumnezeu.
