Episcop
Sfântul Sfințit Mucenic Uar (în lume Piotr Alexeevici Șmarin) s-a născut la 11 octombrie 1880 în satul Novo-Sitovka din gubernia Tambov, într-o familie săracă de țărani. Tatăl a murit devreme, iar mama și-a crescut singură copiii. De la șase ani, Piotr își ajuta mama la treburile gospodărești.
Un preot de la sat, văzând că Piotr era mai dezvoltat decât vârsta lui, a convins-o pe mama sa să-l dea la școală, a preluat toate cheltuielile asupra sa, iar mai târziu l-a ajutat să termine gimnaziul și seminarul. După absolvirea seminarului, Piotr Alexeevici a lucrat ca învățător, s-a căsătorit și curând a fost hirotonit diacon, fiind trimis să slujească în eparhia Saratovului. La 28 octombrie 1910, diaconul Piotr a fost hirotonit preot pentru biserica de pe insula Manchinsaari, pe Lacul Ladoga, în Finlanda, nu departe de Mănăstirea Valaam. Enoriașii îl respectau și îl iubeau.
În 1914 a fost chemat în armată, iar după revoluție a plecat cu familia la Petrograd. În 1918, soția și copiii s-au îmbolnăvit de tifos, iar Klavdia Gheorghievna a murit. Părintele Piotr a rămas cu șase orfani.
Curând, părintelui Piotr i s-a dat parohie în satul Tiutcevo. Acolo a fost arestat de câteva ori, însă arestările au fost de scurtă durată. Principala cerință era să-și lepede preoția, la care preotul răspundea întotdeauna cu un refuz categoric.
În 1926, preotul Piotr Șmarin a fost tuns în monahism cu numele Uar și a fost hirotonit episcop de Lipețk.
În 1935 autoritățile l-au arestat pentru agitație antisovietică și a fost condamnat la opt ani de închisoare. Ierarhul era ținut într-un barac cu cei condamnați pe articole politice, dar în 1938 a fost transferat într-un barac unde erau numai deținuți de drept comun. La 23 septembrie 1938 aceștia l-au ucis pe episcopul Uar. A fost îngropat în cimitirul secției Samara a lagărului Karaganda.
