Sfântul Ravula s-a născut în cetatea Samosata și a primit educație sub îndrumarea învățatului Varipsava. Mai târziu a îmbrățișat viața monahală și s-a nevoit în munți și peșteri, urmând pilda Sfântului Ioan Botezătorul.
Împreună cu un alt monah a plecat în Fenicia, unde a adus numeroși păgâni la adevărata credință. Cu sprijinul împăratului Zenon, a întemeiat o mănăstire, pe care a populat-o cu monahi.
După moartea lui Zenon, în vremea împăratului Anastasie, a zidit o a doua mănăstire și multe alte așezăminte monahale în diferite locuri. A fost întotdeauna blând, smerit și milostiv, biruind uneltirile diavolului prin puterea Sfintei Scripturi.
A trăit până în vremea împăratului Iustinian cel Mare, ctitorul bisericii Sfânta Sofia din Constantinopol. Ajuns la vârsta de optzeci de ani, a auzit un glas din cer și, după o scurtă suferință, a trecut la Domnul în jurul anului 530.
