Născut în cetatea Tecoa, Sfântul Proroc Amos provenea dintr-o familie săracă și își petrecea zilele păscând turmele. Domnul l-a chemat la slujirea prorociei, poruncindu-i să părăsească Iudeea și să meargă în Israel pentru a mustra poporul care căzuse în idolatrie. Vremea slujirii sale a fost în timpul domniei lui Ieroboam și Ozia, când israeliții se închinau vițeilor de aur ridicați de regele Ieroboam.
Sfântul Amos, deși era un simplu păstor, mustra poporul și vestea nenorocirile care aveau să vină asupra lui Israel și asupra popoarelor din jur pentru păcatele lor. El chema la pocăință, dar cuvintele sale erau adesea nesocotite. Preotul Amația, care slujea vițelului de aur, l-a pârât pe proroc înaintea regelui, încercând să-i stârnească mânia. Însă regele nu a dorit să-l prigonească pe Amos.
Văzând că nu izbutește, preotul păgân a început să-l izgonească cu sila pe proroc, lovindu-l. Sfântul Amos, în ciuda amenințărilor și a violențelor, a continuat să propovăduiască. La cererea preotului de a părăsi Betelul, el a răspuns că a fost trimis de Domnul și a prorocit pedepsele care aveau să vină peste Israel și peste preotul însuși.
Din pricina mâniei preotului, Sfântul Amos a fost rănit de moarte. Și-a dat sufletul în patria sa, Tecoa, unde a și fost îngropat. Prorociile sale s-au păstrat în cartea care îi poartă numele, iar el este cinstit ca sfânt, mustrător al idolatriei și vestitor al adevăratei închinări lui Dumnezeu.
