Arhiepiscop
Sfântul Ierarh Porfirie, arhiepiscopul Gazei, s-a născut în jurul anului 346, în Tesalonic, în Macedonia, într-o familie creștină înstărită. La vârsta de douăzeci și cinci de ani și-a părăsit patria și a plecat în Egipt, unde s-a nevoit pe Muntele Nitriei sub povățuirea Cuviosului Macarie cel Mare. Mai târziu a mers la Ierusalim pentru a se închina la Locurile Sfinte, apoi s-a retras în Pustia Iordanului. Acolo s-a îmbolnăvit grav, însă a primit vindecare în urma unei vedenii a Domnului Iisus Hristos, Care i-a poruncit să păzească Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci. După această minune a fost hirotonit preot și a fost rânduit păstrător al Cinstitului Lemn al Sfintei Cruci.
În anul 395, după trecerea la Domnul a episcopului Gazei, creștinii din cetate i-au cerut mitropolitului Ioan să le rânduiască un nou episcop. Acesta l-a chemat pe Porfirie, care a primit cu smerenie și cu teamă de Dumnezeu slujirea de episcop. Ajuns în Gaza, a găsit doar trei biserici creștine și numeroase temple păgâne. În vremea unei secete cumplite, sfântul a rânduit post și priveghere de toată noaptea, iar apoi a făcut procesiune cu Sfânta Cruce prin cetate. Îndată Dumnezeu a trimis ploaie din belșug. În urma acestei minuni, 127 de bărbați, 35 de femei și 14 copii au primit Sfântul Botez.
Cu toate acestea, păgânii au continuat să-i prigonească pe creștini. Sfântul Porfirie și mitropolitul Ioan au mers la Constantinopol pentru a cere ajutorul împăratului. Împărăteasa Eudoxia, care își dorea un fiu, a născut un moștenitor în urma rugăciunilor sfinților. În anul 401, împăratul a emis un decret prin care a poruncit dărâmarea templelor păgâne din Gaza și a acordat creștinilor numeroase privilegii. Totodată, împărăteasa a oferit mijloacele necesare pentru ridicarea unei noi biserici pe locul principalului templu păgân.
Sfântul Ierarh Porfirie a întărit credința creștină în Gaza și și-a apărat turma de prigoana păgânilor. Prin rugăciunile sale s-au săvârșit numeroase minuni și vindecări. Timp de 25 de ani și-a păstorit cu vrednicie credincioșii, iar în anul 420 a trecut la Domnul, la adânci bătrâneți.
