Presbiter
Sfințitul Mucenic Miron din Cizic a trăit în sec. al III-lea, în Grecia. Provenea dintr-un neam ales și respectat și slujea ca preot în Biserica din Ahaia. Aceasta era vremea prigoanelor împotriva creștinilor, în timpul împăratului Deciu.
Sfântul Miron era un păstor adevărat: blând, milostiv și curajos în apărarea fiilor săi duhovnicești. Odată, în ziua sărbătorii Nașterii Domnului, în timpul slujbei, în biserică au intrat ighemonul și ostașii, venind după credincioși. Sfântul Miron a început să-și apere credincioșii, pentru care a fost dat și el la chinuri cumplite, iar apoi a fost aruncat într-un cuptor încins. Din cuptor a izbucnit focul și i-a ars pe cei ce stăteau în apropiere, în jur de 150 de oameni, însă sfântul Miron a rămas nevătămat.
Atunci au încercat să-l silească să se închine idolilor, iar pentru refuz i-au tăiat fâșii din piele, făcând curele. Una dintre acestea, sfântul a aruncat-o în fața ighemonului, prorocindu-i chinurile iadului. Cuprins de furie, ighemonul a poruncit să fie dus mărturisitorul în amfiteatru, spre a fi dat spre sfâșiere fiarelor sălbatice, dar acestea nu s-au atins de el, iar o leoaică sălbatică, cu glas omenesc, i-a vestit ighemonului moartea. Ieșindu-și din minți, ighemonul și-a luat singur viața, iar pe sfântul Miron l-au trimis la Cizic, unde i-au tăiat capul cu sabia.
