Egumen
Cuviosul Metodie (în lume, Nicolai Mihailovici Ivanov) s-a născut în anul 1899, la Simbirsk, într-o familie de preot. A absolvit școala parohială și școala duhovnicească, apoi a intrat la Seminarul Teologic din Simbirsk, pe care nu a mai apucat să-l termine din cauza loviturii de stat. Începând din anul 1920, a lucrat ca profesor la Saransk și Penza, după care s-a mutat la Moscova, unde a predat într-o instituție de învățământ superior. În anul 1923, a părăsit învățământul și a intrat ca frate începător în Mănăstirea Acoperământului Maicii Domnului, unde a primit tunderea în monahism, în mantie, cu numele Metodie, și a fost hirotonit ierodiacon. În anul 1925, a fost hirotonit ieromonah, iar în 1929, după închiderea mănăstirii, a început să slujească la biserica Icoanei Maicii Domnului din Ierusalim.
În același an, a fost arestat sub acuzația de activitate contrarevoluționară și condamnat la trei ani de exil în raionul Pinega, din regiunea Arhanghelsk. După întoarcerea din exil, în anul 1933, s-a stabilit la Kașira, apoi în satul Sukovo, unde a slujit la biserică și a adunat în jurul său o mică obște monahală. În anul 1936, a fost ridicat la rangul de egumen.
La 3 iulie 1937, a început un nou val de persecuții împotriva clerului. La 26 iulie, a fost emis ordinul de arestare. La 28 iulie, părintele Metodie a fost arestat, iar interogatoriile au început. El a respins toate acuzațiile de activitate contrarevoluționară. La 8 septembrie 1937, troika NKVD l-a condamnat la moarte prin împușcare. A fost executat la 9 septembrie 1937 și îngropat într-un mormânt comun anonim, la poligonul Butovo, lângă Moscova.
