Ierodiacon
Preacuviosul Varlaam (în lume Vasilii Efimovici Konoplev) s-a născut în 1858 în fabrica Yugo-Knauf din districtul Osinski al provinciei Perm, într-o familie de țărani vechi fără preoți. De la o vârstă fragedă, a căutat să cunoască adevărul și, studiind Sfintele Scripturi, a ajuns la conștientizarea necesității preoției pentru mântuire.
În anii 1890, după lungi căutări, s-a alăturat Bisericii Ortodoxe prin taina mirungerii. În noiembrie 1893, Vasilii a fost tuns în riasofor și s-a stabilit pe Muntele Alb, unde a început să adune doritorii de viață monahală. La 1 februarie 1894, a acceptat tunderea monahală cu numele Varlaam și a fost hirotonit ierodiacon, iar pe 22 februarie — ieromonah.
Părintele Varlaam a devenit administrator al mănăstirii nou construite, a restabilit slujba ortodoxă și a acordat atenție predicii. În 1913, se vorbea despre el ca despre un mentor spiritual înțelept și experimentat, la care se adunau oamenii în căutare de mângâiere și sfat.
În iunie 1917, în obște a avut loc sfințirea Catedralei Belogorsky, la care au venit mulți pelerini. Cu toate acestea, în august 1918, bolșevicii au ocupat obștea, au profanat-o și l-au arestat pe părintele Varlaam, care a fost împușcat pe 12 (25) august. Mulți monahi ai obștii au acceptat, de asemenea, o moarte martirică.
În 1998, au fost glorificați ca sfinți locali ai eparhiei Perm, iar în august 2000, au fost canonizați printre sfinții Noi Mucenici și Mărturisitori ai Rusiei pentru cinstirea bisericească universală.
