Sfântul mucenic Iulian s-a născut în orașul egiptean Antinoe și, prin voința părinților, s-a căsătorit cu nobilea fecioară Vasilissa. În căsnicie, soții au rămas feciorelnici. După moartea părinților, au înființat două mănăstiri: una pentru bărbați și una pentru femei, și ei înșiși au primit călugăria și au devenit stareți. În timpul domniei lui Dioclețian, în anul 313, sfântul Iulian a suferit cu cruzime pentru credința în Hristos, convertind la Hristos pe Kelsius, fiul călăului său, ighemonul Marcian, și pe soția sa Marionilla. Înviind un păgân decedat, sfântul l-a convertit și pe acesta. Cei convertiți au primit Botezul de la prezbiterul Antonie, iar păgânul a fost numit Anastasie la Botez. După închisoare, toți au primit cununa muceniciei, fiind tăiați cu sabia. Împreună cu ei, au murit mucenicește 20 de războinici și 7 tineri.
