Iacov din Catania (Sicilia), episcop

Sfântul Iacov, dorind să ducă o viață de nevoință, a primit tunderea în monahism și se nevoia neîncetat în post și rugăciune. Iubea citirea Sfintei Scripturi, pregătindu-și mintea prin rugăciune înainte de fiecare lectură. Mai târziu a fost hirotonit episcop.

În vremea împăratului iconoclast Constantin Copronim, Sfântul Iacov a fost silit să se lepede de cinstirea sfintelor icoane, însă a rămas neclintit în credință. Pentru aceasta a îndurat numeroase chinuri: a fost izgonit, întemnițat, chinuit de foame și de sete și a suferit multe alte pătimiri. În mijlocul acestor suferințe și-a încredințat sufletul lui Dumnezeu, pentru Care se nevoise, și a moștenit Împărăția Cerurilor, bucurându-se de fericirea cea veșnică.