Sfântul mucenic al lui Hristos, Eustatiu, care a slujit în oaste, a fost prins și adus înaintea guvernatorului orașului Ankara, Corneliu. La interogatoriu, el a mărturisit cu îndrăzneală pe Hristos, pentru care a fost bătut cu brutalitate, i s-au străpuns călcâiele, și, legat cu o frânghie, a fost târât de la Ankara până la râul Sangri. Guvernatorul, observând suferințele sfântului, în cele din urmă l-a pus într-o ladă și l-a aruncat în râu. Totuși, prin voia lui Dumnezeu, a apărut un înger care a adus lada la mal. Sfântul, aflându-se în ladă, cânta: “Cel ce locuiește în locul cel tainic al Celui Preaînalt” (Ps. 90:1). Văzând aceasta, guvernatorul, simțindu-se rușinat, s-a sinucis cu sabia. Sfântul s-a rugat lui Dumnezeu, s-a împărtășit cu Tainele Dumnezeiești, aduse lui din cer de o porumbel, și și-a predat duhul în mâinile Domnului. Moaștele sale sfinte au fost îngropate în Ankara.
