Sfinții Mucenici erau din Italia. Alfiu, Filadelf și Ciprian erau fiii unui cneaz italian și au fost învățați credința creștină de un anume Onisim. La porunca venită din Roma a început persecuția creștinilor, iar ei, împreună cu Onisim, Erasm și alți paisprezece creștini, au fost trimiși la Roma, la împăratul Liciniu. Lui Onisim i-au pus pe piept o piatră mare, din care pricină a murit. Lui Erasm și celorlalți li s-au tăiat capetele cu sabia, iar Alfiu, Filadelf și Ciprian au fost trimiși în Seleucia, unde au suferit moarte mucenicească pentru credința în Hristos.
Sfinții Mucenici au pătimit în anul 251, la 10 mai. Dregătorul Tertill a poruncit să i se taie limba lui Alfiu, iar acesta a murit din pricina sângerării; Filadelf a fost ars pe un grătar de fier, iar Ciprian – pe o tigaie încinsă. În anul 1517, trupurile lor au fost aflate în cetatea Leontina și au fost așezate spre cinstire cu mare solemnitate.
