Evanghelia după Ioan
21:15 Deci după ce au prânzit, Isus zice lui Simon Petru: Simone al lui Iona, mă iubești tu mai mult decât aceștia? El îi zice: Da, Doamne, tu știi că te iubesc. El îi zice: Paște mielușeii mei.
21:16 El îi zice iarăși a doua oară: Simone al lui Iona, mă iubești? El îi zice: Da, Doamne, tu știi că te iubesc. El îi zice:ⓖ Paște oițele mele.
21:17 Îi zice a treia oară: Simone al lui Iona, mă iubești? Petru s‐a întristat că i‐a zis a treia oară: Mă iubești? Și i‐a zis: Doamne, știi toateⓗ, tu cunoști că te iubesc. Isus îi zice: Paște oile mele.
21:18 Adevăratⓘ, adevărat îți spun, când erai mai tânăr te încingeai și umblai unde voiai; dar când vei îmbătrâni, îți vei întinde mâinile și altul te va încinge și te va duce unde nu voiești.
21:19 Și a zis aceasta însemnând cuⓙ ce fel de moarte va slăvi pe Dumnezeu. Și după ce a zis aceasta, îi zice: Urmează‐mă.
21:20 Petru, întorcându‐se, zărește venind în urmă pe ucenicul peⓚ care‐l iubea Isus, care se rezemase la cină pe pieptul lui și zisese: Doamne, cine este cel ce te dă prins?
21:21 Deci văzându‐l Petru, zice lui Isus: Doamne, dar acesta ce va fi cu el?
21:22 Isus îi zice: Dacă voiesc ca el să rămână pânăⓛ vin, ce te privește? Tu urmează‐mă.
21:23 Deci a ieșit cuvântul acesta între frați că ucenicul acela nu va muri. Dar Isus nu i‐a zis că nu va muri, ci: Dacă voiesc ca el să rămână până vin, ce te privește?
21:24 Acesta este ucenicul care mărturisește despre acestea și care a scris acestea și știmⓜ că mărturia lui este adevărată.
21:25 ⓝ Sunt și alte multe pe care le‐a făcut Isus, care, dacă s‐ar fi scris câte una, nici chiar lumea, mi se pareⓞ, n‐ar cuprinde cărțile care s‐ar fi scris.
Galateni
6:11 Vedeți cu ce slove mari v‐am scris cu însăși mâna mea.
6:12 Toți câți voiesc să aibă față bună în carne, aceștia văⓕ silesc să vă tăiați împrejur, numaiⓖ ca să nu fie prigonițiⓗ ei pentru crucea lui Hristos.
6:13 Căci nici chiar cei tăiați împrejur nu păzesc legea, ci voiesc ca voi să fiți tăiați împrejur ca să se laude ei în carnea voastră.
6:14 Pentru mineⓘ însă departe fie ca să mă laud decât în crucea Domnului nostru Isus Hristos, prin care lumea îmi este răstignităⓙ și eu lumii.
6:15 Căciⓚ nici tăierea împrejur nu este ceva, nici netăierea împrejur, ci o zidireⓛ nouă.
6:16 Șiⓜ câți vor păși dupăⓝ dreptarul acesta, pace fie peste ei și milă, și peste Israelulⓞ lui Dumnezeu.
6:17 De aici înainte nimeni să nu‐mi facă neajunsuri, căci eu portⓟ în trupul meu semnele împunsăturilor Domnului Isus.
6:18 Harulⓠ Domnului nostru Isus Hristos fie cu duhul vostru, fraților. Amin.
Evanghelia după Luca
8:5 A ieșit semănătorul să‐și samene sămânța. Și când semăna el, una a căzut lângă cale și a fost călcată în picioare și păsările cerului au mâncat‐o.
8:6 Și alta a căzut jos pe stâncă și a crescut și s‐a uscat pentru că n‐avea umezeală.
8:7 Și alta a căzut în mijlocul spinilor și spinii au crescut cu ea și au înăbușit‐o.
8:8 Și alta a căzut pe pământul cel bun și a crescut și a făcut rod însutit. Pe când zicea acestea a strigat: Cine are urechi de auzit să audă.
8:9 Și uceniciiⓕ săi îl întrebau ce să fie pilda aceasta.
8:10 Iar el a zis: Vouă vă este dat să cunoașteți tainele Împărăției lui Dumnezeu, iar celorlalți în pilde: caⓖ văzând să nu vadă și auzind să nu priceapă.
8:11 Iar pildaⓗ este aceasta: Sămânța este Cuvântul lui Dumnezeu.
8:12 Și cele de lângă cale sunt cei ce au auzit cuvântul; apoi vine diavolul și ia cuvântul din inima lor, ca nu cumva crezând să fie mântuiți.
8:13 Iar cele de pe stâncă sunt cei ce când au auzit, primesc cu bucurie cuvântul; și aceștia n‐au rădăcină, ci cred pentru o vreme și la vreme de ispită se leapădă.
8:14 Iar ce a căzut între spini, aceștia sunt cei ce au auzit, și urmându‐și calea, sunt înăbușiți de grijă și de bogăție și de plăcerile vieți acesteia și nu fac rod deplin.
8:15 Și cea în pământul cel bun aceștia sunt cei ce după ce au auzit cuvântul, îl țin într‐o inimă curată și bună și rodesc în răbdare.
