12:28 Tată, proslăvește numele tău. Un glas a venit deciⓖ din cer: L‐am și proslăvit și iarăși îl voi proslăvi.
12:29 Deci gloata care sta și a auzit, zicea: A fost tunet. Alții ziceau: Un înger i‐a vorbit.
12:30 Isus a răspuns și a zis: Nu pentru mine a fost glasul acestaⓗ, ci pentru voi.
12:31 Acum este judecata lumii acesteia; acum stăpânitorulⓘ lumii acesteia va fi aruncat afară.
12:32 Și eu îndată ceⓙ voi fi înălțat de pe pământ, voi trage peⓚ toți la mine.
12:33 Iar aceastaⓛ o zicea însemnând cu ce moarte avea să moară.
12:34 Deci gloata i‐a răspuns: Noiⓜ am auzit din lege că Hristosul rămâne în veac și cum zici tu că Fiul omului trebuie să fie înălțat? Cine este acest Fiu al omului?
12:35 Isus deci le‐a zis: Lumina esteⓝ între voi încă puțină vreme. Umblațiⓞ cât aveți lumina, ca să nu vă apuce întunericul; și cineⓟ umblă în întuneric nu știe încotro merge.
12:36 Cât aveți lumina, credeți în lumină, ca să vă faceți fiiⓠ ai luminii. Isus a vorbit acestea și a plecat și s‐aⓡ ascuns de ei.
19:6 Deci când l‐au văzut mai marii preoților și slujitorii, au strigat zicând: Răstignește‐l, răstignește‐l! Pilat le ziceⓣ: Luați‐l voi și răstigniți‐l; căci eu nu găsesc vină în el.
19:7 Iudeii i‐au răspuns: Noi avem o legeⓤ și după legea noastră trebuie să moară pentru că s‐aⓥ făcut pe sine Fiul lui Dumnezeu.
19:8 Deci când a auzit Pilat acest cuvânt, mai mult s‐a temut.
19:9 Și a intrat iar în pretoriu și zice lui Isus: De unde ești tu? Darⓦ Isus nu i‐a dat niciun răspuns.
19:10 Deci Pilat îi zice: Mie nu‐mi vorbești? Nu știi că am putere să‐ți dau drumul și am putere să te răstignesc?
19:11 Isus i‐a răspuns: N‐aiⓧ avea putere asupra mea dacă nu ți‐ar fi fost dată de sus; pentru aceasta cel ce m‐a dat prins ție are mai mare păcat.
19:13 Deci Pilat, când a auzit cuvintele acestea, a adus afară pe Isus și a șezut pe scaunul de judecător, în locul numit Pardosit cu pietre, iar evreiește Gabata.
19:14 Și eraⓐ Pregătirea Paștilor, era ca la al șaselea ceas. Și zice iudeilor: Iată Împăratul vostru.
19:15 Ei au strigat deci: Ia‐l, ia‐l, răstignește‐l. Pilat le zice: Să răstignesc pe Împăratul vostru? Mai marii preoților au răspuns: N‐avemⓑ împărat decât pe Cezarul.
19:16 Atunciⓒ li l‐a dat ca să fie răstignit. Au luat deci pe Isus.
19:17 Și purtându‐șiⓓ el însuși crucea aⓔ ieșit la locul numit al Căpățânii, care pe evreiește se numește Golgota,
19:18 unde l‐au răstignit și împreună cu el alți doi, de o parte și de alta, iar în mijloc pe Isus.
19:19 Și Pilatⓕ a scris și un titlu și l‐a pus pe cruce. Și era scris: ISUS DIN NAZARET ÎMPĂRATUL IUDEILOR.
19:20 Mulți dintre iudei deci au citit acest titlu, pentru că locul unde a fost răstignit Isus era aproape de cetate: și era scris în evreiește, în latinește și în grecește.
19:25 Și lângăⓘ crucea lui Isus stăteau mama lui și sora mamei lui, Maria nevasta lui Clopaⓙ și Maria Magdalena.
19:26 Deci Isus, când a văzut pe mama sa și peⓚ ucenicul pe care‐l iubea stând alături, zice mamei sale: Femeieⓛ, iată fiul tău!
19:27 Apoi zice ucenicului: Iată mama ta! Și din acel ceas ucenicul a luat‐o la sineⓜ.
19:28 După aceasta Isus știind că toate s‐au sfârșit acum, caⓝ să fie împlinită scriptura, a zis: Mi‐este sete.
19:30 Și când a luat Isus oțetul, a zis: S‐aⓟ sfârșit! Și a plecat capul și și‐a dat duhul.
19:31 Deci iudeii, fiindcă era Pregătirea, ca săⓠ nu rămână pe cruce trupurile în Sabat, (căciⓡ ziua acelui Sabat era mare), au rugat pe Pilat ca să le zdrobească fluierele picioarelor și să fie ridicați.
19:32 Ostașii deci au venit și au zdrobit celui dintâi fluierele picioarelor și celuilalt împreună răstignit cu el.
19:33 Dar când au venit la Isus și l‐au văzut că era mort acum, nu i‐au zdrobit fluierele picioarelor
19:34 ci unul din ostași i‐a străpuns coasta cu o suliță și aⓢ ieșit îndată sânge și apă.
19:35 Și cel ce a văzut a mărturisit și mărturia lui este adevărată și el știe că spune adevărul ca și voi să credeți.
1:18 Căci cuvântul crucii pentruⓑ cei ce pier este o nebunieⓒ, dar pentru noi careⓓ suntem mântuiți este putereaⓔ lui Dumnezeu.
1:19 Căci este scris: Voi prăpădiⓕ înțelepciunea înțelepților și voi nimici priceperea celor pricepuți.
1:20 Undeⓖ este înțeleptul? Unde este cărturarul? Unde este certărețul veacului acestuia? Oare n‐aⓗ făcut Dumnezeu nebună înțelepciunea lumii?
1:21 Căciⓘ, deoarece în înțelepciunea lui Dumnezeu lumea n‐a cunoscut pe Dumnezeu prin înțelepciunea ei, Dumnezeu a binevoit prin nebunia lucrului propovăduit să mântuiască pe cei ce cred.
1:22 Deoarece iudeiiⓙ cer semne și grecii caută înțelepciune,
1:23 dar noi propovăduim pe Hristos răstignit, pentru iudeiⓚ piatră de poticnire, iar pentru Neamuri nebunieⓛ,
1:24 dar pentru cei chemați, atât iudei cât și greci, pe Hristos putereaⓜ lui Dumnezeu și înțelepciuneaⓝ lui Dumnezeu.
