5:15 Și a murit pentru toți caⓣ cei ce trăiesc să nu mai trăiască pentru ei înșiși, ci pentru cel ce a murit și s‐a sculat pentru ei.
5:16 Încâtⓤ noi de acum nu cunoaștem pe nimeni după carne și chiar dacă am cunoscut pe Hristos după carne, totuși acumⓥ nu‐l mai cunoaștem așa.
5:17 Încât dacă esteⓦ cineva în Hristos, este o zidireⓧ nouă; celeⓨ vechi au trecut, iată toate s‐au făcut noi.
5:18 Dar toate sunt de la Dumnezeu, careⓩ ne‐a împăcat cu sine prin Hristos și ne‐a dat slujba împăcării.
5:19 Că adică Dumnezeuⓐ era în Hristos împăcând lumea cu sine, netrecându‐le în socoteală greșelile lor și punând în noi cuvântul împăcării.
5:20 Suntem deci împuternicițiⓑ pentru Hristos ca și cumⓒ Dumnezeu ar îndemna prin noi: vă rugăm, pentru Hristos, împăcați‐vă cu Dumnezeu.
5:21 Peⓓ cel ce n‐a cunoscut păcat, l‐a făcut păcat pentru noi, ca noi să ne facem dreptatea lui Dumnezeu în elⓔ.
6:11 Gura noastră este deschisă către voi, corintenilor, inima noastră este lărgităⓢ.
6:12 Voi nu sunteți la strâmtoare în noi, dar sunteți la strâmtoare în măruntaieleⓣ voastre.
6:13 Și ca răsplată dreaptă (vorbescⓤ ca unor copii ai mei), lărgiți‐vă și voi.
6:14 Nuⓥ trageți cu necredincioșii într‐un jug nepotrivit; căci ceⓦ însoțire are dreptatea cu fărădelegea? Sau ce părtășie are lumina cu întunericul?
6:15 Și care este învoirea lui Hristos cu Belial, sau ce parte are un credincios cu un necredincios?
6:16 Și ce potrivire are Templul lui Dumnezeu cu idolii? Căci noiⓧ suntem Templul Dumnezeului celui viu, după cum a zis Dumnezeu: Voiⓨ locui între ei și voi umbla între ei și eu voi fi Dumnezeul lor și ei vor fi poporul meu.
1:16 Șiⓣ trecând pe lângă marea Galileei, a văzut pe Simon și pe Andrei, fratele lui Simon, aruncând o mreajă în mare, căci erau pescari.
1:17 Și Isus le‐a zis: Veniți după mine și vă voi face să fiți pescari de oameni.
1:18 Și îndată au lăsatⓤ mrejile și l‐au urmat.
1:19 Șiⓥ mergând puțin înainte, au văzut pe Iacov al lui Zebedei și pe Ioan, fratele lui, și ei erau în corabie cârpind mrejile.
1:20 Și îndată i‐a chemat și au lăsat pe tatăl lor Zebedei în corabie împreună cu cei tocmiți și s‐au dus după el.
1:21 Și ei mergⓦ în Capernaum și îndată în ziua Sabatului el a intrat în sinagogă și‐i învăța.
1:22 Șiⓧ erau uimiți de învățătura lui, căci îi învăța ca unul care are putere, iar nu ca și cărturarii.
1:23 Și îndată era înⓨ sinagoga lor un om cu un duh necurat și striga tare,
1:24 zicând: Ceⓩ avem noi cu tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne pierzi? Te știu cine ești; Sfântul lui Dumnezeu.
1:25 Și Isus l‐aⓐ certat zicând: Tacă‐ți gura și ieși afară din el.
1:26 Și duhul necurat, după ce l‐a scuturatⓑ și a strigat cu glas mare, a ieșit din el.
1:27 Și toți s‐au uimit încât se întrebau împreună între ei, zicând: Ce este aceasta? O învățătură nouă! El poruncește cu putere chiar duhurilor necurate și ele ascultă de el.
1:28 Și îndată a ieșit știrea despre el pretutindeni în toată împrejurimea Galileei.